In acest articol voi incerca sa continui descrierea posibilitatilor diagnostice pentru microorganismele raspunzatoare de declansarea unui sindrom diareic infectios.
Doresc sa mentionez ca tubul digestiv este populat in mod normal de multiple specii de bacterii, fungi si chiar paraziti comensali, formand flora microbiana comensala, astfel incat cautarea a “orice s-ar dezvolta pe mediile de cultura” sau „orice se observa la microscop” nu este de nici un folos pentru diagnostic. Prin varietatea de teste diagnostice disponibile vor fi cautate doar acele microorganisme care au dovedit capacitatea de a determina BDA.
Dintre bacterii as dori sa ma refer in continuare la Yersinia enterocolitica si patotipurile diareigene de Escherichia coli.
Yersinia enterocolitica provoaca o gastroenterita cu febra, dureri abdominale, uneori foarte intense (putand mima o apendicita), si scaune diareice, uneori cu sange. Infectiile sunt mai comune lunilor reci (iarna), dar pot aparea in tot cursul anului. Aceasta bacterie poate supravietui si se poate multiplica la temperaturi scazute(4ºC), astfel incat refrigerarea alimentelor nu ii impiedica dezvoltarea. In privinta diagnosticului, coloniile de Yersinia enterocolitica se pot detecta intr-o coprocultura obisnuita, atunci cand microorganismul este in cantitate mare in proba, dar se prefera cultivarea pe medii speciale, care cresc posibilitatea de diagnostic. De aceea, daca medicul clinician doreste identificarea acestei bacterii in coprocultura, trebuie mentionat in biletul de trimitere spre laborator.
Escherichia coli (E.coli) este o bacterie prezenta in mod obisnuit in intestin, comensala. Prezenta coloniilor de E.coli in coprocultura nu are nici o semnificatie patologica, in mod obisnuit. Exista insa anumite tipuri de E.coli care au capacitatea de a produce anumite substante (numite factori de patogenitate) care vor determina un anume tip de sindrom diareic. Punerea in evidenta a acestor factori de patogenitate reprezinta dovada diagnostica clara a faptului ca tulpina respectiva de E.coli este patogena. Nu exista insa posibilitatea de a detecta de rutina toti acesti factori de patogenitate. S-a observat insa, ca anumite tulpini de Escherichia coli, care produc aceeiasi factori de patogenitate, au o reactie pozitiva cu anumite seruri de aglutinare. Pe baza aglutinarii cu anumite tipuri de seruri, in laboratorul Synevo se pot cauta urmatoarele patotipuri de Escherichia coli: enteropatogen(EPEC), enteroinvaziv(EIEC) si enterohemoragic O157(EHEC O157).
E.coli enteropatogen(EPEC) este cunoscut ca provocand o boala diareica, uneori severa, la copiii cu varsta sub un an. In laboratorul nostru, in coprocultura, se cauta prezenta acestei bacterii pentru pacientii sub doi ani. Peste aceasta varsta, daca medicul trimitator doreste diagnostic de laborator pentru EPEC, trebuie sa mentioneze in biletul de trimitere.
De asemenea, pentru diagnostic de E.coli enteroinvaziv(EIEC) si E.coli enterohemoragic O157 (EHEC O157) este necesara solicitare din partea medicului clinician.
Pentru E.coli enterohemoragic (EHEC) sunt necesare cateva precizari. Factorii de patogenitate ai acestei bacterii se numesc Verotoxine (VT1 si/sau VT2) sau Shiga toxine (ST1 si/sau ST2). Astfel Escherichia coli enterohemoragic (EHEC) este cunoscut si sub denumirile: Escherichia coli verotoxinogen (VTEC) si Escherichia coli Shiga toxinogen (STEC). Datorita acestor toxine se declanseaza un sindrom diareic de gravitate diferita, uneori auto-limitat, adesea cu scaune cu sange. De importanta majora este insa, faptul ca aceasta imbolnavire poate determina, ca si complicatie, sindromul hemolitic uremic (SHU), entitate clinica amenintatoare de viata. Pentru prevenirea acestei complicatii CDC (Centers for Disease Control and Prevention) recomanda evitarea tratamentului antibiotic (se mentioneaza ca poate agrava evolutia) si mentinerea unui volum plasmatic optim pentru pacient.
Mai trebuie mentionat ca tulpinile de EHEC pot fi de doua tipuri: O157 si non-O157. EHEC O 157 poate fi detectat in coprocultura, in urma solicitarii din partea medicului clinician. Tulpinile non-O157 nu pot fi detectate prin mijloacele de cultura obisnuite. Dispunem in laborator de testul rapid EHEC VT1+VT2. Acest test evidentiaza direct in materiile fecale prezenta toxinelor (verotoxinele) raspunzatoare de sindromul diareic. Este foarte util pentru decizia terapeutica rapida, in functie de contextul clinic al pacientului.
Giardiaza si Cryptosporidiaza sunt boli intestinale determinate de protozoare. Cryptosporidiaza evolueaza cu diareea apoasa, febra, dureri abdominale. Pentru diagnostic se efectuaza examen microscopic cu o coloratie speciala. Giardiaza poate fi diagnosticata prin test rapid sau prin examen coproparazitologic.
Deoarece o parte importanta a pacientilor cu BDA, indiferent de microorganismul cauzator, au o evolutie rapid favorabila, deoarece exista situatii de portaj bacterian, fara simptome, este important ca interpretarea rezultatelor testelor de laborator ca si deciziile terapeutice sa fie efectuate de catre medicii trimitatori. Suntem la dispozitia pacientilor pentru lamuriri asupra testelor solicitate.
Dr. Sabina Iurian, medic primar Medicina laborator
