Aproximativ 10% dintre lucrătorii din domeniul sănătății au fost infectați, în această perioadă, cu coronavirus.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a publicat rezultatele studiului pe tema „Impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate”, obținute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar ce a evaluat percepția salariaților.
Astfel, potrivit studiului, circa 10% dintre respondenți au indicat că au fost deja infectați SARS-CoV-2. Procentul este în cea mai mare măsură aplicabil medicilor și, mai ales, asistentelor medicale.
„În măsura în care acesta este procentul real al lucrătorilor din sănătate care au fost infectați, am ajunge la un total de circa 30.000 de lucrători care au fost deja infectați SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectați și au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale. 18,2% dintre respondenții (113) care au declarat că au fost infectați au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19”, prezintă studiul Federației.
De asemenea, circa 28% dintre respondenți au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2 și doar aproximativ 36% dintre respondenți au afirmat că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie.
Circa 22% dintre respondenți consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranța și protecția salariaților sunt insuficiente, iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente. Doar circa 31% apreciază că sunt suficiente.
„Disconfortul accentuat (cca. 73%), creșterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) și îngreunarea comunicării cu pacienții (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecție. Din punctul de vedere al amenințărilor la adresa sănătății personale cca. 55% dintre respondenți au indicat că echipamentul individual de protecție le generează deshidratare și 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului. Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este următoarea: creșterea riscului profesional (cca 66%), înrăutățirea condițiilor de muncă (cca 54%), creșterea solicitărilor cognitive (cca. 52%), creșterea complexității activității profesionale (cca. 47%). Din perspectiva impactului pandemiei COVID-19 se remarcă reducerea accesibilității serviciilor medicale (cca. 43%). Deși Guvernul s-a angajat să limiteze la trei ore activitatea continuă în același echipament individual de protecție, 68,2% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecției muncii. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor”, arată studiul Federației „Solidaritatea Sanitară”.
36% dintre respondenții aceștia consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă.
67% dintre respondenți consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita și o modificare corespunzătoare a statusului social.
„Principalele solicitări/așteptări pe care le au respondenții, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecție (92,2%), asigurarea finanțării unităților sanitare (89.3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim (cca. 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică și gratuită, a tuturor salariaților. Răspunsurile la întrebările deschise oferă un tabloul adecvat al problemelor cu care se confruntă lucrătorii din sănătate. Amploarea și conținutul lor indică o lipsă acută a dialogului cu aceștia. Recomandăm lectura lor atentă ca formă de a lua cunoștință de problemele cu care se confruntă lucrătorii din sistemul sanitar și de a el ști așteptările și speranțele. Preocuparea salariaților față de protecție ocupă primul loc în ordinea preferințelor și a măsurilor indicate/solicitate. Nemulțumirea față de absența adecvării salariilor și sporurilor la contextul actual ocupă al doilea loc în ordinea celor indicate de salariați în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise. Accentuarea problemelor de sănătate pe fondul amplificării eforturilor și a înrăutățirii condițiilor de muncă este una dintre problemele ce afectează grav o parte a salariaților”, au mai arătat concluziile studiului.
În plus, tabloul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, schițat de respondenți, are următoarele caracteristici: alterarea stării de sănătate; numeroase simptome și afecțiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protecție; creșterea sarcinilor și înrăutățirea condițiilor de muncă; modificarea programului de muncă în dauna salariaților; deteriorarea severă a echilibrului dintre viața profesională și viața de familie; semnificative perturbări ale vieții afective; sunt evidente efectele presiunii psihice; nivelul foarte ridicat de stres; salariații au tot mai numeroase temeri și angoase; viața socială le este profund tulburată de stigmatizarea pe care o suferă; sunt indicate perturbări ale atenției; deficitul echipamentelor individuale de protecție generează o presiune suplimentară; calitatea serviciilor medicale este afectată negativ în multe cazuri; comunicarea cu pacienții și colegii este perturbată; în unele cazuri survine o scădere a veniturilor; modificările profesionale pornesc de la scăderea accesului la pregătirea continuă și merg până la schimbarea de facto a specializării.
