Un studiu anual care analizează calitatea serviciilor sanitare la nivel global, arată că românii sunt pe locul trei la nemulțumiri și păreri pesimiste despre sistemul sanitar.
Ipsos Global Health Service Monitor, un studiu realizat în rândul a peste 23.000 de adulți din 34 de țări, arată cu ce se confruntă în prezent oamenii când sunt nevoiți să apeleze la serviciile sanitare.
În majoritatea ţărilor din sondaj, cel puţin jumătate dintre cetăţenii intervievaţi evaluează calitatea sistemului naţional de sănătate ca fiind „bună/ foarte bună” (scoruri între 50% şi 79%). Totuși, există şi ţări precum: Ungaria (53%), Polonia (43%) şi România (39%), urmate de Peru (35%), Brazilia (31%) şi Mexic (31%) unde se înregistrează cele mai slabe evaluări ale sistemului medical.
„Evaluările obţinute în studiu sunt o rezultantă a bugetelor alocate sistemului sanitar din ţara respectivă, corelate cu nivelul de trai, aşteptările şi experienţele cetăţenilor, iar scorul mic înregistrat de România nu este o surpriză, din păcate”, afirmă Laura Arpad, Healthcare Lead, Ipsos România.
O analiză recentă a Comisiei Europene arată faptul că, deşi în România cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii 10 ani, acestea rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât şi ca pondere pe cap de locuitor.
”În România, scorurile proaste sunt acordate în special de persoanele peste 50 de ani, care de regulă interacţionează mai mult cu sistemul sanitar, evaluările acestora fiind mai degrabă bazate pe experienţe reale şi mai puţin pe percepţii şi părerile apropiaţilor”, mai precizează aceasta.
Cum evaluează cetățenii calitatea serviciilor
Care sunt principalele motive
În România, principalele provocări sunt legate de costul de acces la tratament (39% versus 31% media globală) şi birocraţie (38% versus 25% media globala), urmate de personalul insuficient şi timpul de aşteptare (35% fiecare – sub media globală de 42%).
Costul de acces la tratament este considerat o provocare în special de către femei (45%) şi persoanele de peste 50 de ani (49%), în timp ce birocraţia este menţionată mai degrabă de către bărbaţi (44%).
De asemenea, România se menţine pe ultimul loc în UE în privinţa timpului de aşteptare a pacienţilor pentru a avea acces la medicamente de ultimă generaţie. Media europeană de aşteptare este de 511 zile, în timp ce pacienţii din România sunt nevoiţi să suporte o aşteptare de peste 899 de zile din cauza proceselor birocratice şi a lipsei unui cadru legislativ coerent.
“Datele studiului arată faptul că problematica personalului insuficient a început să crească în importanţă în special după 2020 – când a debutat pandemia COVID-19 – şi este semnalată în special de ţările dezvoltate, în top 5 situându-se Suedia, Franţa, Olanda, Belgia, Canada. Omenirea s-a confruntat cu un deficit de cadre medicale şi înainte de impactul COVID-19, însă pandemia a accelerat acest trend, din păcate”, menționează reprezentantă IPOS România.
