Suplimentele alimentare, prezentate drept vindecătoare pentru orice boală şi suferinţă umană, au invadat rafturile farmaciilor, magazinelor naturiste sau chiar supermarketurilor. Producătorii au conceput suplimente chiar şi pentru bolile rare, care nu au încă un tratament medicamentos confirmat. Cert este că în orice formă, efervescente, pilule, capsule, prafuri sau fiole, suplimentele alimentare sunt la mare căutare în zilele noastre, românii fiind dispuşi să scoată bani grei din buzunare pentru a-şi asigura un plus de vitalitate sau alinare. Atenţie însă, medicii şi farmaciştii atrag atenţia că suplimentele alimentare, luate după ureche şi fără indicaţii medicale, pot fi foarte periculoase.
Potrivit preşedintelui Colegiului Farmaciştilor Sibiu, Felicia Gligor, suplimentele alimentare sunt benefice atunci când sunt recomandate de un specialist, ca tratament adjuvant în diferite boli, alături de tratamentul medicamentos adecvat. De exemplu, produse pentru scăderea colesterolului în boli cardio-vasculare, suplimente vitaminice naturale destinate creşterii imunităţii organismului sau pentru un tonus scăzut, pentru favorizarea digestiei, antiparazitare naturale sau protectoare hepatice.
Din păcate, multe dintre produsele de pe piaţă au supraevaluate proprietăţile terapeutice. Ba chiar, nu de puţine ori, inspectorii sanitari au găsit şi suplimente alimentare falsificate. Se poate aminti cazul celebru deja al Capsulei de slăbit, care conţinea sibutramină. Sibutramina este un medicament utilizat sub supraveghere medicală în curele de slăbire. Utilizat fără supraveghere medicală, nu se respectă nici dozele admise şi conduce la exacerbarea efectelor secundare. Alte efecte secundare întâlnite la pacienţi sunt alergiile la diferite componente ale suplimentului alimentar. Pentru orice efect nedorit trebuie ca pacienţii să se adreseze medicului sau farmacistului.
Diferenţe între suplimente alimentare şi medicamente
Trebuie ştiut că suplimentele alimentare nu se supun aceloraşi controale şi rigori ca medicamentele. Ele sunt autorizate de IBA (Institutul pentru Bioresurse Alimentare). Toate au specificat pe ambalaj acest lucru. Nu au concentraţii mari din diferite substanţe cu efect terapeutic, de aceea nici efectele lor nu sunt aşa cum aşteaptă anumiţi pacienţi. Medicamnentele sunt supuse unui control extrem de riguros. Conţin o cantitate de substanţă activă bine determinată. Efectul terapeutic şi efectele secundare sunt bine studiate şi cunoscute. Medicamentele sunt autorizate de ANMDP (Agentia Naţională a Medicamentului şi Dispozitive Medicale).
„Suplimentele alimentare nu au concentraţii mari de substanţe active, pentru că ele conţin amestecuri de produse naturale şi nu substanţe chimice ca atare. Nu ar trebui să prezinte un pericol pentru sănătate atâta timp cât se respectă dozele recomandate. Nu pot substitui medicamentele în tratamentul unor boli grave. Trebuie consultat medicul sau farmacistul. Substituirea unui tratament medicamentos cu unul naturist fără consultatea specialiştilor poate duce la probleme grave de sănătate (la cronicizarea anumitor boli, la generalizarea unor infecţii etc.). Unele pot interacţiona cu medicamentele”, spune Felicia Gligor, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din Sibiu.
Amendaţi de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului a făcut anul trecut, în luna iunie, controale în toată ţara în magazinele care comercializau suplimente nutritive. Concluziile sunt îngrijorătoare. La 65% din aproape 600 de operatori economici controlaţi, s-au constatat nereguli. În plus, a fost verificată o cantitate de peste 14.460 kg suplimente alimentare, dintre care 13% nu se încadrau în prevederile legale. În consecinţă, au fost oprite temporar de la comercializare 1.755 kg de suplimente nutritive, în valoare de 226.400 lei, până la remedierea problemelor, iar 48 kg au fost oprite definitiv de la comercializare, deoarece această cantitate era periculoasă pentru consumul uman. Inspectorii de la Protecţia Consumatorului au dat peste 150 de amenzi în valoare de 400.000 de lei şi 250 de avertismente. Printre cele mai frecvente abateri constatate se numără: termene de valabilitate expirate, etichete incomplete, nespecificându-se unele inscripţii obligatorii precum „supliment alimentar”, „a nu se depăşi doza zilnică recomandată”, „suplimentele alimentare nu trebuie sa înlocuiască un regim alimentar variat”.
„S-a constatat înscrierea de menţiuni care atribuiau suplimentelor alimentare proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli. De exemplu, suplimentul pe al cărui prospect se indica utilizarea produsului în tratamentul infecţiilor virale, tromboflebită, imunitate scăzută. Un alt supliment alimentar „Are calităti: antiinflamator, antitrombotic…, antialgic, antireumatic…”. Un alt supliment alimentar „Are calităti: …reduce inflamaţiile gastro-intestinale şi leziunile tisulare care apar în colita ulcerativă şi în boala Crohn, …antitumoral (reduce tumorile intracraniene sau edemele cauzate de prezenta acestor tumori…”, transmit reprezentanţii ANPC.
Vitamina A poate fi toxică
Potrivit lui Brian Ratcliffe, de la Universitatea Robert Gordon din Aberdeen, aceste tablete fac prea puţin pentru sănătatea oamenilor fără probleme, în unele cazuri putând deveni chiar periculoase. Un raport publicat în SUA, care a trecut în revistă nu mai puţin de 67 de studii, a concluzionat că, în exces, vitaminele A şi E pot scurta viaţa. Alte studii au legat cele două vitamine de un risc mărit de cancer. Chiar şi dozele relativ mici de Vitamina A pot fi toxice, spune nutriţionistul.
De asemenea, în 1986, 1997 si 2004, profesorul Jaakko Mursu, din cadrul Universităţii Finlandeze de Est, şi echipa sa au evaluat în rândul a 38.772 de femei din Finlanda, Norvegia, SUA, Coreea de Sud, Danemarca şi Marea Britanie, cu vârste între 55 şi 69 de ani, consumul de suplimente nutritive: multivitamine, betacaroten, vitaminele A, B6, B9 (acid folic), C, D, E, multiminerale, calciu, magneziu, seleniu, zinc, pe o perioadă de 18 ani.
Cercetătorii americani şi finlandezi, autorii acestui studiu, nu au constat îmbunătăţirea speranţei de viaţă în cazul celor care au utilizat suplimente nutritive. Dimpotrivă chiar, riscul de deces creşte uşor în rândul consumatoarelor de suplimente în raport cu cele care nu au luat niciodată astfel de preparate farmaceutice. Rezultatele au fost îngrijorătoare. În medie, vitaminele au ridicat riscul morţii premature cu 2,4%, vitamina B6 cu 4%, magneziul cu 3,6% şi zincul cu 3%. O altă concluzie îngrijorătoare: riscul de deces este semnificativ mai mare pentru cele care luau suplimente pe bază de fier. Autorii studiului nu pun la îndoială utilitatea suplimentelor nutritive atât timp cât sunt administrate corect şi sunt adaptate unor stări fiziologice (sarcină, alaptare) sau maladii caracterizate prin carenţe (anemie, osteoporoză). Persoanele sănătoase însă, cu o alimentaţie echilibrată şi fără carenţe, nu au nevoie să ia suplimente nutritive. Ba chiar este contraindicat acest lucru, susţin cercetătorii. Profesorul Jaakko Mursu speră ca acest avertisment să îi pună pe gânduri pe milioanele de oameni sănătoşi care iau zilnic suplimente nutritive.
