Tartrul dentar şi detartrajul

O problemă frecvent observată la pacienţii noştri, este reprezentată de depunerile de tartru. Piatra dentară (în limbaj ştiinţific este denumită tartru dentar iar îndepărtarea ei de pe dinţi, executată de către medicul stomatolog, poartă denumirea de detartraj) se formează prin mineralizarea în timp a plăcii bacteriene împreună cu sărurile de calciu din salivă. Aceasta aderă de suprafaţa dinţilor dar şi pe alte zone dure şi anume: obturaţii (plombe), punţi dentare, proteze, implante sau aparate ortodontice (fixe sau mobile) şi poate fi un factor favorizant al apariţiei bolii parodontale. Tartrul acţionează asupra parodonţiului prin două modalităţi: • prin acţiunea mecanică ce provoacă şi întreţine iritaţie la nivel gingival, manifestată prin ulceraţii gingivale, apariţia ţesutului de granulaţie; • prin acţiunea microorganismelor de la suprafaţa sa conţinute în placa bacteriană, ce constituie o sursă permanentă de infecţie. Tartrul se depune în special pe faţa internă a dinţilor de jos, pe faţa dinspre obraz a molarilor superiori, precum şi în zone în care dinţii nu se curăţă – dinţi înghesuiţi, dinţi pe care pacientul nu mestecă pentru că îl doare sau pentru că nu mai are dinţii antagonişti (opuşi). Acest proces începe în primele 4-8 ore după periaj. După doua zile, placa este mineralizată în proporţie de 50%, iar la 12 zile, tartrul este deja format. Ritmul de formare al tartrului dentar depinde de: localizarea dintelui, variaţii individuale ale fluxului salivar, natura alimentelor si particularităţile masticaţiei şi constă într-o creştere zilnică medie de 0,10-0,15% în greutate faţă de cantitatea de reziduu uscat din tartrul depus anterior. După 4-6 luni de la iniţierea depunerii, se obţine un nivel maxim de acumulare. Tartrul dentar se găseşte la orice vârstă, atât la dentiţia temporară cât şi la cea permanentă. Se constată că pe măsura înaintării în vârstă cantitatea de tartru creşte. În raport cu ritmul şi cantitatea depunerii tartrului, diferitele persoane au predispoziţie individuală şi prezintă depozite reduse, moderate sau mari de tartru. Există două feluri de tartru, cel subgingival şi cel supragingival. Tartrul subgingival nu se vede cu ochiul liber, se găseşte sub gingie şi este mai subţire şi mai aderent decât tartrul supragingival. Cu periaj nepotrivit, placa ajunge sub gingie, sărurile minerale întăresc placa, formând tartrul. Tartrul are iniţial o culoare alb-gălbuie, fapt ce îl face mai puţin observabil, însă apoi se colorează în maron sau negru, de la diverse alimente sau de la nicotină la fumători. Tartrul este un factor care favorizează parodontopatiile, afecţiuni ale ţesutului care menţine dintele în os. Parodontopatiile netratate duc la infecţii, dinţi care se mişcă şi, în final, la extracţie. În numărul viitor vom vedea ce metode există pentru îndepărtarea tartrului şi de ce este importantă investiţia într-un aparat foarte performant, care să înlăture depunerile fără să traumatizeze ţesuturile adiacente şi deci fără durere. Cabinetul de stomatologie din cadrul Centrului Medical Axis dispune de un aparat al firmei elvetiene EMS, mini Master Led, care reprezintă la ora actuală cel mai performant sistem de detartraj existent în domeniul medicinei dentare. Doctor Marius Tibuleac Medic stomatolog la Centrul Medical Axis Str. Nicolae Balcescu Nr 28 0722.60.56.23, 026923.00.78