Potrivit unui nou studiu realizat de o echipă de oameni de știintă americani din Connecticut, uscătoarele de mâini ar putea fi vinovate pentru împrăștierea de bacterii dăunătoare.
În efortul de a deveni mai prietenoși cu mediul și de a reduce exploatarea naturii, umanitatea a ajuns la descoperiri semnificative. Uscătoarele de mâini, pe de altă parte, par să se încadreze în categoria de inițiative mai puțin benefice. Un nou studiu adaugă la dovezile deja existente care susțin teoria conform căreia uscătoarele de mâini absorb bacterii fecale din aerul toaletelor și apoi le suflă înapoi pe mâinile noastre, potrivit publicației Daily Health Post. Studiul a fost efectuat de o echipă de cercetători americani din statul Connecticut și a fost publicat în jurnalul „Applied and Environmental Microbiology”.
Cum funcționează?
De fiecare dată când tragem apa, fie în toaleta de acasă, fie în una publică, atâta timp cât capacul nu este închis, bacteriile fecale ajung în aer. Acest fenomen este numit „nor de toaletă”. Din acest motiv, este indicat să nu ținem capacul toaletei ridicat atunci când tragem apa, dar și să ținem periuțele de dinți într-un dulăpior de baie.
„Norul de toaletă” este ușor de gestionat în băile proprii, însă, este mult mai dificil în toalete publice care sunt folosite constant.
De câte bacterii este vorba?
În timpul cercetării oamenii de știință au expus un set de farfurii la aerul provenit din uscătoarele de mâini pentru 30 de secunde. Un alt set a fost expus doar la aerul toaletei, fără uscător. Rezultatele au fost surprinzătoare.
Farfuriile expuse la uscătorul de mâini au avut între 18 și 60 de colonii de bacterii pe farfurie, iar cele expuse doar la aerul din baie au avut cu o colonie mai puțin, chiar dacă au stat în toaletă de patru ori mai mult.
Dintre toate bacteriile de pe farfurii, 2 până la 5 la sută dintre ele erau colonii formate din spori, numite Bacillus subtilis PS533. B. subtilis este o bacterie întâlnită în mod natural și sunt destul de inofensive. Este normal să apară în băi, mai ales dacă există un nor de toaletă persistent. Problema este că au fost depistate, în cantități mari, și alte bacterii străine. Multe dintre acestea au potențial patogen, iar uscătoarele de mâini sunt o cale propice pentru a le împrăștia la fiecare persoană care folosește toaleta.
„Aceste rezultate indică faptul că multe tipuri de bacterii, incluzând potențiali patogeni și spori, pot fi depozitate pe mâini, după ce au fost expuse la uscătoarele de mâini din toalete. Sporii ar putea fi, astfel, împrăștiați în întreaga clădire” au explicat cercetătorii. Autorii studiului au menționat că filtrele HEPA, instalate pe aparate, par să reducă împrăștierea bacteriilor de până la patru ori, dar nu în mod complet.
„Bacteriile din toalete provin din fecale, care pot fi împrăștiate prin aer, mai ales când se trage apa cu capacul ridicat.”
Uscătoare de mâini vs prosoape de hârtie
Pe cât de dăunătoare pot fi uscătoarele de mâini, prosoapele de hârtie generează multe deșeuri și nu sunt o alternativă ecologică. Studiile au arătat că prosoapele de hârtie sunt o alternativă mai igienică, însă impactul negativ asupra mediului nu poate fi ignorat.
Publicitate
