Activitatea arhitectului trebuie reglementată şi controlată

Reporter: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă arhitecţii la Sibiu? Gabriel Roşca: Sunt probleme generale ale arhitecţilor în România şi le încadrez foarte general în două categorii: problemele româneşti în domeniul construcţiilor şi cele specifice arhitecţilor. Problemele româneşti în construcţii sunt legate în primul rând de slaba protejare a interesului general public, ceea ce generează şi întreţine o legislaţie imprecisă şi necorelată, un sistem slab de sancţiuni şi de urmărire a calităţii, având ca efect construcţii neperformante şi, la nivelul oraşelor, aglomerare, ocuparea spaţiilor verzi cu construcţii şi maşini, lipsa locurilor de parcare, mixaje nepotrivite de funcţiuni: blocuri în zone de case, spălătorii auto în cartiere de locuit, etc. La acestea trebuie adăugată situaţia funcţionarului public: de douăzeci de ani România îşi plăteşte prost administraţia! Se poate admite că există perioade de criză în care nu sunt resurse, dar în douăzeci de ani e de aşteptat ca sistemul funcţionarului public să îşi dezvolte căi proprii de supravieţuire, cu efectele cunoscute – trafic de influenţă, mită, corupţie – în detrimentul folosului comun pe care ar trebui să îl servească. În aceste condiţii este dificil să obţii performanţă de la administraţia publică. Arhitectul din România se înscrie în general (cu mici excepţii) în contextul enunţat mai sus: el nu s-a impus ca mediator profesionist între interesul personal al clientului şi cel general public; nu s-a impus în faţa clientului şi nici pe şantier ca un garant al bunei calităţi a construcţiei. Mai mult, arhitectul a învăţat să rezolve situaţii într-o zonă �ri� de imprecizii ale legislaţiei şi în afara codului deontologic al profesiei. Legat de Sibiu în particular, arhitecţii se lovesc în acest moment de situaţia în care vechiul plan urbanistic general al Sibiului a expirat, iar cel nou încă nu este în vigoare, ceea ce generează diferite situaţii neclare din punct de vedere legislativ. Rep.: Care este rolul Ordinului Arhitecţilor din România (OAR)? Aţi ieşit public de câteva ori împotriva unor proiecte imobiliare din Sibiu. În cazul Pădurea Dumbrava aţi cştigat chiar un proces. Este OAR un forum al profesioniştilor respectat de Primărie, investitori? G.R.: Ordinul Arhitecţilor a evoluat foarte mult de la înfiinţarea sa în 2001, după zece ani de lobby pentru adoptarea unei legi a profesiei de arhitect. De ce o lege a profesiei de arhitect? Activitatea arhitectului trebuie reglementată şi controlată, deoarece afectează potenţial un număr mare de oameni, care trăiesc în mediul modelat de arhitect. De aici rezultă şi rolul OAR: de protecţie şi garanţie pentru client, mai degrabă decât un sindicat al arhitecţilor. Deşi suntem încă departe de a fi realizat acest rol, există paşi semnificativi care au fost făcuţi, şi menţionez cel mai remarcabil proiect public al OAR, şi anume cel legat de politica pentru arhitectură a României: �ultura mediului construit şi calitatea vieţii pentru 2010 �2015� Acest proiect reprezintă prima opinie coerentă în România, după 20 de ani, referitoare la mediul construit şi calitatea vieţii – opinie care înregistrează sistematic starea de fapt şi defectele sistemului actual românesc şi, în acelaşi timp, prezintă soluţii şi modalităţi de acţiune constructive, similare şi simultane cu preocupările europene în domeniu. Proiectul este un demers ordonat, orientat pentru interesul public şi cel al cetăţeanului – puteţi să-mi răspundeţi că orice partid politic salvează România cel puţin odată la patru ani – însă miza în acest caz nu este cştigarea alegerilor ci, mult mai dificil, crearea condiţiilor de dezvoltare pe criterii corecte şi orientate spre bunăstarea generală şi nu doar a unei clase (politice). Efortul pentru atingerea unui standard european al calităţii mediului construit şi al spaţiului public – cu spaţii verzi, dotări publice, spaţii pentru pietoni, locuri de joacă şi dotări sportive – implică punerea în mişcare a opiniei publice, a mediului politic şi a sistemului administrativ actual, o misiune dificilă, de durată şi adeseori ingrată. Arhitecţii şi-au asumat iniţierea unui astfel de document programatic care va fi supus atenţiei Guvernului României şi la un moment dat adoptat. Însă arhitecţii vor trebui să se implice public pentru a se face înţeleşi şi pentru a transforma principiile privind calitatea vieţii şi a mediului construit în legi, regulamente, programe de învăţământ, etc. În mod natural, implicarea publică a arhitecţilor va aduce la un moment dat, pe lângă tulburările pe care le stârneşte orice demers pentru ordine, şi recunoaşterea socială a profesiei. Rep.: Cum vedeţi viitorul urbanistic al municipiului Sibiu, ţinând cont că suntem în faza de aprobări pentru noul PUG? G.R.: Noul Plan Urbanistic General propune reglementări foarte precise privind construcţiile în oraşul Sibiu, dar şi anumite direcţii mari de acţiune pentru dezvoltarea oraşului: îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în cartierele vechi de blocuri (Hipodrom, Vasile Aaron, etc.), prin crearea de parcări supraetajate, spaţii verzi şi amenajarea centrelor de cartier; o propunere de transformare a actualului spital judeţean în campus universitar, ceea ce va aduce învăţământul universitar în centrul oraşului cu efecte pozitive pentru întregul oraş; extinderea zonei culturale de la teatru cu un centru de conferinţe şi afaceri, etc. Implementarea noului PUG va fi un obiectiv politic concret al Primăriei Sibiu în următorii ani; măsurile propuse sunt complexe şi presupun operaţiuni de lungă durată (datorită resurselor financiare, dar în primul rând datorită planificărilor şi negocierilor care vor trebui făcute) care vor implica cetăţenii, instituţiile, potenţialii investitori, etc. Aşadar, viitorul urbanistic al Sibiului este bine conturat în noul PUG, provocarea este schimbarea de mentalitate necesară pentru aplicarea lui! BIO: Născut: 1974, Sibiu Studii: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii, Departamentul Arhitectură (12 semestre), 1998 Curs de specializare: reabilitarea construcţiilor istorice �Ludlow, Anglia, 1999 2006-2010: preşedinte, Filiala Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecţilor din România membru, Consiliul Naţional al Ordinului Arhitecţilor din România din 2003, birou propriu de proiectare, Cooplan S.R.L., Sibiu Călin Blaga