Am reuşit să transformăm Sibiul într-un Chicago bursier românesc

Bursa de la Sibiu a fost înfiinţată în anul 1994, cu un capital foarte mic. Zece ani mai târziu a fost atestată de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNMV) din România, pentru ca în 2008 să deţină monopolul cu un volum impresionant de contracte încheiate. Este una din instituţiile puternice din Europa în ce priveşte derivatele, situându-se pe locul opt. Reporter: D-le Teodor Ancuţa, să deschidem dialogul nostru prin a defini pentru marele public, noţiunea de bursă. Teodor Ancuţa: Bursele sunt barometrul unei economii sănătoase, reale şi dacă bursa scade înseamnă că şi economia scade. Bursa este o piaţă unde se întâlneşte cererea şi oferta, unde se tranzacţionează valori mobiliare, acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat, active monetare şi financiare. Eu cred că este cea mai transparentă instituţie, şi asta pentru că toată lumea care tranzacţionează aici are mai mul­tă încredere. O parte din marea priva­tizare în România s-a făcut prin intermediul bursei Este mare păcat în opinia mea că nu s-a făcut numai prin bursă, aşa cum s-a întâmplat în Polonia. Toate privatizările băncilor, ale marilor societăţi ar fi fost nimerit să se fi făcut prin bursă, pentru ca ro­mânii să-şi fi investit banii mai sigur. R: ar fi avut românii avantaje considerabile TA: Cu siguranţă românii ar fi avut avantaje mult mai considerabile şi nu s-ar fi speriat în fiecare moment, la orice zvon că banca în care şi-au depozitat banii ar putea să dea faliment. Oamenii ar fi putut să cumpere aceste acţiuni la societăţi puternice, care au şi garanţia că le dau profit în dividende. Potrivit unor specialişti de marcă, această piaţă este comparată cu o construcţie care nu se închide niciodată, n-are niciodată acoperiş. Mă refer, aici, la piaţa derivatelor care este specifică bursei de la Sibiu, unică în România, aparte de bursa de valori Bucureşti. R: Vorbim de anumite inter­secţii între cele două burse, nu-i aşa? TA: Interacţionează prin faptul că noi ne raportăm la data scadentă a tranzacţiilor de pe piaţa spot, respectiv, cei care vin şi cumpără sau vând acţiuni la termen pentru hedging, arbiting sau speculează în sensul bun, trebuie să depună o garanţie, pentru că se poate începe printr-o vânzare a activului suport pe care nu îl ai, fie că sunt acţiuni, fie că este euro sau rata dobânzii, se poate începe şi cu o vânzare, nu numai cu o cumpărare a activului suport. Încă de anul trecut s-a observat un declin al acţiunilor. Era normal să ne aşteptăm la o cădere a economiei româneşti în condiţiile actualei crize mondiale. Foarte mulţi bancheri nu întrevedeau această scădere a monedei naţionale, dar s-a adeverit că leul va avea o perioadă de scădere. Cei care au avut importuri sau exporturi au avut posibilitatea să se protejeze la bursa din Sibiu. Dacă în România, unul dintr-o sută intră în bursă, în America 70 la sută dintre americani, ştiu ce este aceea o bursă. Încercăm o colaborare cu bursa de valori din Bucureşti şi cu piaţa de energie. Potrivit preşedintelui României, piaţa de energie este una în care se fac tot felul de manipulări, şi probabil că trebuie să găsim şi în acest domeniu o modalitate de a tranzacţiona prin bursă energia, petrolul, produsele agricole, pentru a stabili preţul lor. În România sunt doua burse BVB, la care se tranzacţionează spot, iar la bursa Sibiu se tranzacţionează la termen date scadente 3,6,9,12 luni. Se dau cotaţii pe diferite active suport pe 12 luni, şi-n acest sens sun­tem ajutaţi de Casa Română de Com­pensaţie din Sibiu, instituţia care face compensarea şi decontarea tranzacţiilor. R: încă nu avem acest exerciţiu. TA: Trebuie să încercăm să-l formăm şi să venim în întâmpinarea oamenilor cu anumite cursuri de iniţ­iere şi pentru avansaţi. Dacă înţeleg meca­nismul, au şi şansa să facă bani. Bursa din Sibiu, Sibex-ul este ates­tată, autorizată şi reglementată de Comi­sia Naţională a Valorilor Mobi­­liare (CNMV). Investiţii se pot realiza cu sume mici, profituri bune. Prin asemenea burse, Söros a devenit unul din oamenii bogaţi ai planetei. R: Câte contracte aţi încheiat anul acesta? TA: Am plecat puţin mai slab şi noi, cum era şi firesc, datorită unui trend descendent pornit încă din decembrie 2008. Ne apropiem de 200 de mii de contracte la zi, ceea ce este destul de puţin pentru noi. În bugetul pe anul acesta ne-am propus să realizăm 4 milioane de contracte, cu 11 la sută mai mult decât anul trecut. În 2004 am încheiat 70 de mii de contracte, în 2006 am reuşit să realizăm într-o singură zi un număr de 70 de mii, iar în 2008 volumul a crescut la 3.600.000 de contracte. Acest volum ne încadrează undeva între primele opt burse de derivate din Europa. În 2000 am introdus la Sibiu, în premieră mondială, contractele futures pe acţiuni. R: Ce se mai aude de fuziunea cu bursa din Bucureşti? TA: Nu mai avem deocamdată în vedere fuziunea cu Bucureştiul. Sigur că foarte multă lume spune că în România ar trebui să existe o singură bursă, dar eu cred că aşa cum toată viaţa mea mi-a plăcut să fiu tot pe primul loc, încerc să cred că şi aici am să pot ajunge să depăşesc Bucureştiul, însă nu va fi uşor. Am reuşit să rămânem 2 burse din 15 şi sper să ajungem primii. R: Ce-i sfătuiţi pe investitorii sibieni? TA: Sibienii se întreabă unde să-şi depoziteze banii. Deocamdată cea mai bună afacere este să-i depozitez în bănci. Încercăm într-o perspectivă foarte apropiată să venim în întâmpinarea sibienilor. Propunerea noastră este ca aceştia să-şi investească banii cu certitudine într-o societate care să le garanteze că vor găsi oricând acei banii acolo, cu un randament bun al investirii banilor lor. Vom găsi soluţii. Bursa din Sibiu este cea mai rentabilă dintre toate societăţile sibiene. Am avut şi anul trecut 50 de mii de euro profit pe fiecare angajat. R: Care sunt estimările pentru evoluţia euro în 2009? TA: Estimările mele sunt estimările pieţei. La bursă se vinde şi se cumpără euro la o dată scadentă. Pentru noi la sfârşitul lunii martie, euro va ajunge undeva la 4,33, şi la sfârşitul anului ajunge la 4,70 lei. Nu dă bursa acest preţ. Aceste cotaţii sunt date de către piaţă, unul vinde şi altul cumpără. ªi în aceste condiţii bursa este stabilă. Aşa cum am spus un hedging adevărat este un importator şi un exportator, ambii se protejează împotriva oscilaţiei cursului valutar şi nici unul nu pierde. O piaţă a acţiunilor În prezent, sigur, ne preocupă dezvoltarea unei pieţe spot, similară cu bursa de la Bucureşti, o piaţă a acţiunilor. Sper să dezvoltăm la Sibiu o piaţă spot foarte puternică. Suntem în relaţii foarte bune cu bursa de la Varşovia unde volumul tranzacţiilor este net superior celui din România de 100 de ori mai mari. Intenţionăm ca din lunile iunie-iulie să tranzacţionăm acţiuni la Sibiu.