Andra Victoria, prima sibiancă născută liberă

Între 22 şi 25 decembrie 1989, cu 21 de ani în urmă, în acele zile de foc şi sânge au venit pe lume 80 de bebeluşi în tot judeţul Sibiu. În ziua de 22 decembrie 1989, la ora 12 şi 15 minute, când la televizor se anunţa fuga cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu, la aceeaşi ora istorică, la maternitatea din Sibiu venea pe lume Andra Victoria, primul cetăţean liber al Sibiului. Înainte de a veni pe lume, cuplul tinerilor Mariana şi sg. maj. Marian Ciobanu, hotărâseră că dacă bebeluşul va fi fetiţă îi vor pune numele Andra. Însă, trăind bucuria venirii pe lume în ziua istorică a Victoriei din 22 decembrie 1989, i-au mai adăugat şi al doilea prenume, cel de Victoria, simbolizând Victoria Revoluţiei. ,,Când Andra Victoria Ciobanu a văzut lumina zilei pentru prima dată, pe la geamurile maternităţii şuierau gloanţele. Mamele stăteau speriate pe hol, cu copiii în braţe sau ascunse pe sub paturi în saloane. Eram cuprinse de groază pentru viaţa noastră şi a noilor-născuţi”, îşi reaminteşte cu emoţie Mariana, bibliotecară la Academia Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” din Sibiu. ,,Când soţiei i-a venit sorocul, eu eram în consemn la U.M. 01512 şi nu am avut posibilitatea să o conduc la maternitate şi nici să fiu alături de ea la externare, trei zile mai târziu. Nu am putut nici să trăiesc bucuria de a-mi întâmpina soţia şi fiica acasă, în calitatea mea de soţ şi tată. Noroc cu vecinii care i-au fost aproape şi cărora le-am mulţumit şi le voi mulţumi toată viaţa”, se destăinuie tatăl fetei, Marian, plutonier la Baza 2 Logistică Sibiu. Pentru că a fost primul copil născut liber al Sibiului, micuţa Andra Victoria, când a împlinit un an de la naştere, a primit o telegramă de felicitare din partea domnului Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României. Anii au trecut şi Andra Victoria a fost la grădiniţă, a urmat ªcoala Generală nr. 19 din Sibiu, fiind premiată cu diplome şi coroniţe. A absolvit printre primii Liceul Pedagogic ,,Andrei ªaguna” din Sibiu. În aceşti ani ea s-a bucurat de o educaţie aleasă din partea părinţilor, a dascălilor şi a profesorilor. În prezent este studentă în anul II la Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de medicină ,,Victor Papilian”, specializarea Tehnică Dentară şi se remarcă prin rezultatele sale. Acum, în vârstă de 21 de ani, Andra Victoria a avut amabilitatea să ne împărtăşească gândurile şi trăirile sale de până acum, dar şi proiectele de viitor şi speranţele sale. În semn de respect faţă de generaţia sa – 22 Decembrie 1989, dar şi în memoria celor căzuţi pe baricadele Revoluţiei, Andra Victoria ne transmite un mesaj şi se confesează în interviul care urmează. Reporter: Ai venit pe lume în cea mai sângeroasă zi din calendarul neamului, 22 Decembrie 1989. A fost un semn divin sau o întâmplare? Andra Victoria Ciobanu: Este un dar de la Dumnezeu pentru mine şi familia mea că am venit pe lume într-o zi în care poporul nostru scria o nouă pagină în istoria sa. Un copil este un dar de la Dumnezeu şi cred că nimic nu este întâmplător în viaţă. Rep.: Ce sentimente trăieşte Andra Victoria când filele calendarului, în derularea lor, ajung la ziua de 22 Decembrie? A.V.C.: În fiecare an, de ziua mea, sunt copleşită de tot felul de trăiri, de emoţii… ªtiu că mama mea s-a dus la spital pe jos, însoţită de o doamnă cu suflet mare – Elena Samoilă, pentru că tatăl meu, fiind cadru militar, era la unitate. Mai ştiu de la mama că am fost adusă acasă cu ajutorul vecinilor, din acelaşi motiv şi mai ştiu că tata m-a văzut pentru prima dată după o săptămână. Sunt trăiri care nu se pot descrie, cuvintele sunt prea sărace. Probabil că sentimentele mamei sunt mult mai intense, ea a trăit acele zile de foc temându-se pentru viaţa mea, a tatălui meu şi, nu în ultimul rând, pentru viaţa ei. Rep.: Ziua de 22 Decembrie 1989, în care ai venit pe lume şi după care părinţii ţi-au dat numele de Andra Victoria, ţi-a marcat în vreun fel viaţa? A.V.C.: Da, părinţii mei mi-au dat numele de Victoria ca amintire a zilei de 22 Decembrie, Ziua Victoriei, şi a fost o alegere care mă onorează. Pentru fiecare dintre noi data naşterii are o importanţă deosebită, marcându-ne viaţa pentru totdeauna. Cu atât mai mult o dată cu asemenea semnificaţie pentru toţi românii: ziua în care poporul român s-a eliberat de sub regimul comunist. Viaţa mea a fost marcată prin faptul că m-am născut cu libertatea de a fi eu însămi, necenzurată de un sistem bazat pe falsitate, demagogie şi totalitarism. Pe măsură ce m-am maturizat am realizat ce înseamnă pentru mine şi generaţia mea ziua de 22 Decembrie. Rep.: Te bucuri din plin de libertăţile deschise generaţiilor tinere de Revoluţia din Decembrie 1989? A.V.C.: Da, mă bucur de toate libertăţile şi oportunităţile oferite generaţiei mele. Cred că este foarte important să-ţi poţi exprima liber opiniile, trăirile, să poţi alege, fără a ţi se impune, drumul pe care vrei să-l urmezi în viaţă. Rep.: ţi-ai ales profesia de tehnician dentar. De ce această alegere şi dacă ai încredere în practicarea ei în România? Ai încredere în viitor? A.V.C.: Mi-am ales această profesie pentru că îmi place. Îmi place să ajut oamenii, să fiu alături de ei, să fiu în slujba lor, să dau oamenilor tot ce este mai bun în mine. Mă bucur că am întâlnit oameni care au încredere în mine, mă susţin în tot ce fac şi îmi îndrumă paşii în profesia pe care mi-am ales-o. Mulţumesc mentorilor mei: doamnei doctor stomatolog Badea Dana Maria şi domnului Tiplic Sorin de la laboratorul DentalSib. Mulţumesc de asemenea profesorilor mei de la Facultatea de Medicină care nu fac rabat la calitate pentru a ne ajuta să devenim buni specialişti. Am încredere în practicarea în România a profesiei alese de mine însă nu exclud nici varianta unei experienţe în străinătate. Rep.: Cum ar arăta un mesaj de suflet transmis de Andra Victoria către generaţia sa venită pe lume acum 21 de ani? A.V.C.: Tuturor celor din generaţia mea le doresc să nu îşi piardă speranţa niciodată, să aibă încredere în forţele lor, să ia din viaţă tot ce-i bun şi frumos, iar iubirea, încrederea, înţelepciunea şi generozitatea să le călăuzească paşii în viaţă. col. (r) Victor Neghină