Arhitecţii salvează case din patrimoniul cultural al judeţului

Uniunea Arhi­tecţi­lor din Ro­­­mâ­nia, având ca parteneri Or­dinul Arhi­tecţilor din România şi Direcţia Judeţeană de Cultu­ră şi Patrimoniu Sibiu au organizat pe 25 martie o vizită în teren în judeţul Sibiu cu ocazia încheierii proiectului „Protejarea patrimoniului construit tradiţional din sa­tele judeţului Sibiu” În acest sens jurnaliştii şi arhitecţii au făcut împreună un tur în satele Roşia, Daia şi Poplaca pentru a vizita cele trei case incluse în proiectul finanţat de Uniunea Arhitecţilor din România. „Am ales casele pentru că în general locuinţele de la ţară se distrug. Am făcut o propunere de finanţare. Primul pas a fost găsirea caselor, i­mo­­bile demne de a fi cla­sate ca mo­nu­mente de pa­tri­moniu, care au fost în principiu case de locuit. Vrem să arătăm lo­cuito­rilor că a­ces­tea se pot păs­tra şi pu­ne în valoare” a declarat Daniela Coman, ma­­na­­gerul de pro­iect. Arhitecţii prezenţi la eveniment au dorit ca această iniţiativă să fie cunoscută, iar exemplul acesta urmat. Casele sunt foarte diferite între ele. Prima casă cuprinsă în proiect a fost Casa Parohială Evanghelică din Roşia. „Casa are probleme de structură. Aici ne dorim reabilitarea şi extinderea în spaţiul podului, vechi de 30 de ani” a explicat Liviu Gligor, arhitect. Casa din Roşia aparţine preotului şi scriitorului Eginald Schlatt­ner, cu­noscut şi pentru realizarea a 3 filme, dintre care cel mai renumit „Cocoşul decapitat” A doua casă inclusă în proiect este una tipic săsească din satul Daia, un ansamblu de casă cu şură, un monument cu reală valoare culturală şi arhitecturală. „La această şură am propus să păstrăm structura clădirii aşa cum este” a precizat Liviu Gligor, motivând propunerea sa prin starea extrem de bună a şurii, veche de mai bine de 100 de ani. La Poplaca a fost aleasă o căsuţă tipică Mărginimii Sibiului, care aparţine unui sătean de etnie rromă, pe nume Ciociu, singurul care a apreciat adevărata valoare a casei – monument istoric, în care locuieşte împreună cu familia sa. La acest monument cultural, intervenţia va consta în lucrări de reabilitare a casei, fără modificări de structură sau utilizare. Uniu­nea Arhitecţilor din România şi membrii Ordinului Arhi­tecţilor din România au punctat în cadrul întâlnirii faptul că prea multe interven­ţii asupra clădirilor nu vor avea loc, întrucât acestea pot fi puse în valoare cu mijloace minime. Principiile după care s-au ghidat arhitecţii în demersul lor au fost următoarele: identificarea şi valorificare creativă a modu­lui de a construi tradiţional, recuperarea şi revitalizarea resurselor multiple, păstrarea potenţialului existent, reabi­litările să fie făcute ca un gest profund ecologic, prin folosirea a ceea ce au la îndemână în mod creativ, prin susţinerea funcţiunilor iniţiale şi prin antrenarea locuitorilor într-un demers cultural – participativ exem­plar. Astfel, podul Casei Parohiale din Roşia se doreşte un spaţiu în care se vor putea desfăşura acţiuni culturale (cum ar fi de exemplu proiecţii de filme pentru aproximativ 20 de persoane), şura din Daia va avea ca destinaţie un spaţiu de locuire temporară, mai exact o pensiune, cu o sală de zi, camere, depozit şi un spa­ţiu tehnic, nemodificându-se ni­mic la faţada şurii, în timp ce reabilitarea casei tradiţionale din Poplaca se va concretiza în conservarea unui mod tradiţional de a locui. Mai multe informaţii şi imagini despre proiect puteţi vedea pe www.proiecte-culturale.ro (G.M.)