Cârţişoara, locul cu oameni harnici

Deşi destul de izolată de restul judeţului, comuna Cârţişoara are parte de oameni gospodari şi un primar destoinic, Dorin Magda. Ne-am întâlnit prima dată cu primarul comunei nu în Primărie, la loc călduţ, ci la Direcţia Cadastru Sibiu, documentând cu specialiştii de acolo sute de parcele ce urmează să fie oferite cu titlu de proprietate locuitorilor comunei prin Legea Fondului funciar, dar şi cele ce revin de la Statul Român, Primăriei. Am pornit apoi cu Magda spre Cârţişoara. Cei aproape 50 de km au fost un bun prilej să aflăm problemele cu care se confruntă această comună din ţara Făgăraşului, situată pe renumitul Transfăgărăşan. ,,Este nevoie de infrastructură să atragi turiştii!” Această frază este de-a dreptul un motto pentru Dorin Magda. Se zbate să atragă fonduri de la Guvern, Consiliul Judeţean sau prin asocierea cu localităţile din ţara Făgăraşului, cu un singur ţel: să crească potenţialul turistic al Cârţişoarei şi a zonelor adiacente. Cu toţii am auzit de Bâlea, dar zona nu este utilizată turistic la nici 10% din capacitatea sa. Principalul motiv este infrastructura precară. Ultimul an a adus şi la Cârţişoara multe investiţii. Astfel se lucrează intens la aducţia principală de apă de la filtre până la intrarea în sat. Aceasta necesita reparaţii capitale. Canalizarea este aproape gata, nu doar în Cârţişoara, ci şi în mai noua zonă turistică, Bâlea Glăjărie. Mai este de realizat doar 1 km din cei 6 care leagă această zonă turistică cu 50 de cabane de sat. La staţia de pompe pentru canalizare se va începe curând lucrul. Din păcate, deşi finanţat, proiectul acesta a fost schimbat de câteva ori de proiectanţi datorită inundaţiilor din ultimii ani. Dar birocraţia tipic românească a încetinit mult demararea lucrărilor. ,,Am investit în realizarea unui zic de sprijin pentru siguranţa rutieră la Bâlea Cascadă. O lucrare mică, cred unii, dar extrem de importantă pentru fluidizarea traficului în zonă şi siguranţa turiştilor”, ne explică primarul Magda, mereu atent la detalii în proiectele de infrastructură. Apa, aliat şi inamic Viaţa Cârţişoarei este direct legată de pârâul Bâlea. Apa a oferit posibilitatea ca în zonă să funcţioneze de anul trecut prima microhidrocentrală – o investiţie româno-bulgară. Dar tot apa a adus şi necazuri. Inundaţiile din ultimii ani de care a vuit toată presa, mai ales legat de podul de cale ferată aflat în vale, a destabilizat şi alte poduri de pe teritoriul comunei. Două sunt în pericol de prăbuşire şi toate demersurile primarului la Consiliul Judeţean de a primi fonduri s-au lovit de un zid. ,,Ei fac două şedinţe pe an de buget şi împart banii egal, nu după nevoile reale şi urgente din anumite zone. Nu e firesc!”, declară primarul. ,,Dacă se face regionalizarea, eu sar în sus de bucurie 1 kilometru!” Dorin Magda, alături de alţi primari de localităţi aflate mai spre marginea judeţului, se arată încântat de proiectul cu regionalizarea iniţiat astă-vară de Guvern. ,,Atunci vom avea şi noi mai uşor acces la fonduri regionale. Aşa… este greu”, remarcă politicos primarul. Drumul judeţean 105 P între Cârţişoara – Arpaşu de Sus – Ucea de Sus este cel mai bun exemplu de ineficienţă administrativă a actualelor judeţe. Fiind un proiect de modernizare şi asfaltare a unui drum de munte ce leagă localităţi din două judeţe, Sibiu şi Braşov, fondurile s-au obţinut de la Ministerul Dezvoltării după o vizită a ministrului Elena Udrea în zonă. Udrea a înţeles potenţialul turistic al zonei anul trecut şi a aprobat fondurile necesare: 500.000 lei pentru judeţul Braşov şi 800.000 de lei pentru judeţul Sibiu. Banii au fost viraţi în conturile Consiliilor Judeţene. Braşovenii au început imediat lucrul, dar la Sibiu… CJ a început să facă demersuri să folosească banii pentru alte drumuri, în zona Agnita! Normal că demersurile nu au fost acceptate de Guvern şi, la finele anului, banii au fost pierduţi. Drumul a rămas tot în paragină. După noi demersuri ale primarului din Cârţişoara sprijinit de primarii din localităţile din Asociaţia ţării Făgăraşului, anul acesta Guvernul a alocat din nou 1.000.000 de lei. Consiliul Judeţean Sibiu a alocat de data aceasta şi el 3.000.000 de lei pentru acest proiect şi lucrarea a demarat în vara lui 2011, cu termen de finalizare în 2012. Dar problemele nu s-au terminat: ţevi de gaz poziţionate prost, reţea de apă învechită pe traseu, plus două poduri ce stau să cadă şi trebuie refăcute complet. Magda este decis să nu lase proiectul să se blocheze şi va face aloca inclus fonduri de la Primărie pentru a remedia aceste obstacole. Asfalt + curent + gaz = turism Programul de asfaltări al Primăriei va include şi drumul comunal între Transfăgărăşan şi Mânăstirea Cârţişoara şi Arpaşu de Sus, care va spori accesul turiştilor în zonă. Reţeaua electrică a fost extinsă în tot satul în ultimul an. Ultimii 250 de metri de reţea ajung până la cele mai izolate case. S-a introdus şi reţea nouă de iluminat public la Bâlea Glăjărie, dar şi curent electric pentru cabanele din zonă. Tot aici au fost aduse reţele de internet şi telefonie, cofinanţate de Primărie. Satul Cârţişoara are acum şi ultimii 1,7 km de reţea de gaz, care lipseau. ,,Vrem să atragem mult mai mulţi turişti la noi. Am luat-o ca ardelenii: mai întâi am investit în infrastructură, reţele. De acum prioritatea devine investiţia în oameni. Locuitorii comunei trebuie pregătiţi să devină antreprenori în turism. Ei au lucrat în agricultură sau la fabricile din Mârşa şi Victoria. Viitorul acum pentru noi este în turism!”, este viziunea primarului Dorin Magda pentru comuna ce o conduce. Cultură sub marca ,,Badea Cârţan” Cârţişoara este direct legată cultural şi istoric de memoria lui Badea Cârţan. Primăria investeşte zielele acestea, cu sprijin de la specialiştii Muzeului Astra şi cofinanţare de la Consiliul Judeţean, în rearanjarea Muzeului Badea Cârţan, dar şi în extinderea acestuia. Casa ţărănească şi cea Aristocrată din curtea muzeului sunt şi ele renovate. Proiectele culturale includ şi colaborări cu licee din Braşov, tot sub marca ,,Badea Cârţan”. ,,Sunt mândru că am reuşit după 7 ani de la demararea lucrărilor, să finalizăm renovarea din temelii a şcolii, grădiniţei şi a căminului cultural. Acest complex culturalo-educaţional extrem de important pentru viitorul copiilor noştri îndeplineşte acum toate standardele”, spune primarul Magda.