Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată.
(Sf. Apostol Pavel ,1Corinteni 13)
Dragostea, un sentiment atât de controversat, atât de prezent în lumea nostră încă de la începuturi, atât de viu, atât de vital. Visătorii o cântă, pesimiştii o râvnesc, optimiştii o împart, scepticii o testează, nerăbdătorii o caută, academicienii o explică, iar cei puţini o trăiesc. Cu lacrimi şi sânge a fost scrisă în istorie, cu neîncredere şi poate cu speranţă este tratată astăzi. Ce este dragostea? Cu siguranţă fiecare dintre noi are o definiţie proprie, de aceea, noi am fost cu EA în mai multe domenii specializate, pentru a obţine păreri avizate. Ce a ieşit?
Cu dragostea la doctor
Dr. Ioan Maniţiu – Cardiologie
Dragostea este o luptă pentru inima aproapelui şi pentru păstrarea ei. Inima este o participantă activă la dragoste, se-nfioară, palpită şi îţi dă optimism şi putere. Se-ntristează în momentul în care dragostea se ofileşte şi participă cu modificări de puls, de tensiune, în mod activ.
Cu dragostea la avocat
Av. Răducan Alexandru
Se spune că naşterea, căsătoria şi moartea în etate definesc trecerea prin viaţă a unei persoane împlinite. Dar, fără sentimente, etapele vieţii nu ar fi complete. Dragostea e unicul sentiment profund pe care îl trăim şi pe care ar fi bine să-l descoperim atunci când ni se iveşte. Nu are o definiţie, un tipar sau o reţetă anume. Probabil că fiecare dintre noi o definim particular unul faţă de celălalt. Dar, cu siguranţă, pentru fiecare din noi, e o valoare de care ne putem bucura doar dacă, atunci când o oferim, şi ea ni se oferă.
Cu dragostea la psiholog
Aniela Sârbu – psiholog clinician
A iubi şi a fi iubit sunt, cu siguranţă, unele dintre cele mai bogate experienţe pe care le au oamenii. Iubirea pare a fi, de multe ori, pentru mulţi dintre noi, raţiunea de a fi, sensul existenţei, rezolvarea tuturor problemelor. Nu aleg să vorbesc despre poezia iubirii şi misterul din spatele ei. Aleg să vorbesc despre confuzia pe care adesea o facem între îndrăgostire, acel cocktail de hormoni, pasiune, dorinţă şi obsesie iraţională pentru partener în scurtul timp cât vedem totul roz, pentru ca apoi să dispară, şi iubirea matură, dedicată şi îngrijită cu devotament, care asigură baza relaţiilor sănătoase pe termen lung. Deşi iubirea este o forţă, se dovedeşte insuficientă pentru a asigura baza unei relaţii. Când vorbim de dragoste adevărată, ne gândim la pasiune şi dorinţă şi, pe lângă acestea, la dedicare, sensibilitate la nevoile celuilalt, generozitate, loialitate, responsabilitate şi încredere. Partenerii fac dovada dragostei lor fiind flexibili, receptivi, iertători, toleranţi cu imperfecţiunile celuilalt, cooperând pentru a lua decizii împreună. Iubirea se trăieşte, se hrăneşte şi se îngrijeşte cu multă atenţie pentru a susţine relaţii împlinite şi frumoase.
Cu dragostea la scriitor
Lectot universitar Radu Vancu
Iubirea, se spune într-un roman celebru (1984 al lui George Orwell), nu există – întrucât, se arată acolo, oricine ar trăda fiinţa iubită sub tortură. Şi, într-adevăr, confirmând parcă teza aceasta cinică, personajul din roman îşi trădează iubita atunci când e adus un şobolan flămând dresat să-i devoreze ochii. Fireşte, ofiţerul-torţionar (cel care susţinea inexistenţa iubirii) triumfă văzându-şi teza confirmată; însă ce pierde el din vedere e că, trădând fiinţa iubită, continuă totuşi s-o iubească. Chiar şi trădată, iubirea supravieţuieşte. Rezistă. Continuă. Ea e marea supravieţuitoare, şi pe supravieţuirile ei succesive se construieşte în fond istoria lumii (ce sunt războaiele altceva decât efectele unor mari pasiuni trădate?). Iar ofiţerul şi cei care nu pot iubi sunt deja în iad – întrucât, cu o vorbă celebră a lui Dostoievski, „iadul e neputinţa de a iubi”. În vreme ce, cu o parafrază, iubirea e ceea ce continuă. Mereu. Chiar şi pe 14 sau 24 februarie.
Cu dragostea la preot
Preot Ioan Cosa
Dragostea creştină este o virtute teologică, este mai presus decât dragostea firească pe care Dumnezeu a sădit-o la crearea omului şi care se traduce în năzuinţa omului spre tot ce este bun şi frumos.Dragostea este darul Duhului Sfânt şi din ea izvorăsc, de asemenea, toate virtuţile creştine, fiind mai presus de toată ştiinţa şi cunoştinţa. Fiecare creştin trebuie să iubească mai întâi pe Dumneazeu şi apoi pe aproapele şi pe sine însuşi. Dragostea creştină trebuie să fie firească, deplină, vie şi bucurătoare.
Cu dragostea la teatru
Actriţa Diana Fufezan
Dragostea e cel mai minunat dar al sufletului, fără de care umanitatea şi-ar pierde sensul. Dragostea e bucuria de a dărui altora bucurie. Dragostea e sentimentul cel mai greu de jucat, chiar şi pe scenă. Este ceva atât de deosebit, încât nu-l poţi ascunde, unde există; nici să-l simulezi, acolo unde nu există.
Cu dragostea la fotograf
Fotograf Daniel Bălţat
Cred că fiecare poate descrie dragostea într-un mod uşor diferit.
Fiecare o percepe în funcţie de experienţele trăite, de personalitatea sa, de mediul în care trăieşte şi de o multitudine de factori socio-culturali. De aici rezultă şi mult subiectivism în definirea dragostei. Sărind peste toate acestea, aş putea spune că dragostea este o atracţie între două persoane, deseori inexplicabilă, sau dacă este să vorbim în limbaj fotografic, între două particule de fotoni care vibrează în aceeaşi lungime de undă şi au aceeaşi direcţie, uneori se resping alteori se atrag, dar nu se pot despărţi. Şi, evident, nici nu vor!
Cu dragostea la matematician
Profesor universitar Dr. Dumitru Acu
„Iubirea este ceva nesigur. Nu ştim unde începe şi când se termină. Iubire este iubire şi iubirea, neiubire. Mintea noastră limitată nu poate pricepe acest lucru, deoarece iubirea se asociază cu prea mulţi factori. Iubirea este ca infinitul. Ştim că există infinit, deşi nu-i cunoaştem natura. Este ceva care le corupe şi le tulbură pe toate celelalte. În dragoste, lumea aceasta nu este de ajuns. Milioane de oameni tânjesc după iubire, dar nu ştiu ce este ea. Cine pătrunde în tainele ei, acela nu se va bucura de descoperirea făcută. Iubirea este temelia cunoşterii. Este raiul inimii, infernul minţii, purgatoriul sufletului. Iubirea explică totul, scuză totul, purifică totul. Este un suflet care locuieşte în două trupuri. Iubirea nu străluceşte decât în ochii celui care a căutat-o îndelung, destul de îndelung ca să merite să o simtă. Viaţa unui om este ştiinţa iubirii”, profesor universitar Dr. Dumitru Acu, specialitatea matematică, preşedintele Asociaţiunii ASTRA.
Formula matematică
a iubirii:
D = c.r. + r.r. + s.r. + a.r. + i.s.
unde: c.r. = cunoaşterea reciprocă; r.r. = respect reciproc; s.r. = sinceritate reciprocă; a.r. = atracţie reciprocă şi i.s. = instinct sexual.
