Curăţarea lacului Sadu II ne va costa miliarde de lei

Una dintre mândriile sibienilor a fost întotdeauna apa bună care curge la robinete. Cei care au grijă să verifice acest lucru sunt cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu (SGA), care fac parte din administraţia bazinală Olt. Despre calitatea apei la Sibiu, dar şi despre raportul instituţiei despre apa murdară care curge din robinetele cisnădienilor în această perioadă, ne vorbeşte Mircea Bîrs, directorul SGA Sibiu. Reporter: Care este calitatea apei în judeţul Sibiu? Mircea Bîrs: ţinta noastră este să ajungem la un standard de calitate a apei de clasa a II-a, adică bună. Noi efectuăm analize şi centralizăm date de la cele 28 de secţiuni, pe care le avem prin planul de monitorizare; măsurăm indicatorii chimici, biologici, metale etc., iar cele mai defavorabile valori indică clasa râului. Râul Cibin are clasa I. (n. red., clasa de calitate I – stare foarte bună, nu exista alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate. Se disting 5 clase de calitate, definite conform Legii nr. 310/2004, de la cal I – foarte bună, la cal. V – proastă) Avem două servicii care se ocupă de asta, Gospodărirea Resurselor de Apă şi Laboratorul de Calitate a Apelor, care este acreditat RENAR. Asta înseamnă că analizele făcute de colegii mei stau în picioare în faţa oricărei contestaţii. Rep.: Care sunt marii poluatori? M.B.: Nu avem mari poluatori. Am reuşit, prin munca colegilor din ultimii 20 de ani şi de când s-a schimbat legislaţia, să nu mai avem probleme. Noi monitorizăm valorile apei, iar când constatăm depăşiri faţă de ce este scris în autorizaţie, aplicăm penalităţi în bani. ªi atunci nu îşi prea permite societatea comercială să deverseze în râu prin propria staţia de epurare, care la rândul ei a costat bani, pentru că se trezesc cu noi la poartă când considerăm că e nevoie. Dar minim de patru ori pe an, iar dacă sunt sesizări, şi de două ori pe zi. La rândul lor, sunt obligaţi să monitorizeze valorile la un laborator acreditat. Rep.: În septembrie s-au semnalat probleme la Cisnădie privind calitatea apei potabile, iar singura soluţie, anunţată de primarul oraşului, a fost decolmatarea lacului de acumulare Sadu II. Care este raportul SGA privind situaţia apei? M.B.: Din păcate, la Cisnădie s-au suprapus doi factori, care nu ţin nici de voinţa umană, nici de puterea economică, şi care au dus la o calitate mai puţin bună a apei, dar în continuare e de calitatea a II-a. Calitatea apei din Cisnădie este una brută, de la sursă, care poate fi tratată, dar cu costuri. Alimentarea cu apă se face din lacul de acumularea Sadu II, care nu este în administrarea Apelor Române. Ele sunt investiţia Hidroelectricii, care le-a construit pentru producţia de energie electrică. Abia ulterior, s-au făcut captări pentru alimentarea cu apă a populaţiei. Din Sadu II pleacă două conducte, puţină lume ştie asta. Prima alimentează oraşul Cisnădie şi are o vechime destul de mare, iar cei de la Apă-Canal vor să o înlocuiască, prin proiectul lor de dezvoltare. A doua conductă, mai nouă, construită imediat după Revoluţie, alimentează cu apă oraşul Sibiu. Nu cred că aţi auzit de probleme în oraşul Sibiu. Această apă ajunge la staţia de tratare, unde din apă brută devine apă potabilă la standardele lor pentru potabilizare. În septembrie, în aceeaşi perioadă cu seceta, barajul Sadu II a fost golit pentru curăţenie şi mentenanţa instalaţiilor. Lucrările trebuiau făcute în august, însă, datorită traseului lung de la semnarea contractului cu furnizorul de echipamente până la faza de efectuare a lucrărilor la Sadu, a mai trecut o lună. Din această cauză, râul Sadu a curs liber prin lac, fără să mai aibă timp să se sedimenteze. Atunci el spală şi aduce o încărcare cu suspensii, care nu sunt toxice, dar creează acel aspect neplăcut al apei. De 25 de ani de când s-a mai golit lacul, s-au sedimentat pe fund toate denisipatoarele din toate instalaţiile. Atunci cei de la Apă-Canal au fost nevoiţi să folosească o cantitate mai mare de substanţe pentru a o face potabilă. Asta este problema în continuare. La Consiliul Prefectural s-a propus crearea unei asociaţii, prin care Apele Române, Hidroelectrica, Primăria Cisnădie şi Apă-Canal Sibiu să găsim o formă legală prin care să putem contribui material la decolmatarea lacului Sadu II. Costurile s-ar ridica la miliarde de lei, dar nu noi am făcut studiul de fezabilitate, ci Hidroelectrică. Nu vreau să estimez un preţ, pentru că nu noi am făcut studiul. Din studiul nostru reiese că ar fi nevoie de o cantitate de aproximativ 50.000 de metri cubi de agregate, care trebuie scoase din lac şi depozitate undeva. Trebuie utilaje şi este de durată, va dura câteva luni. De vineri, lacul Sadu V, de la Negoveanu începe să acumuleze apă. Asta înseamnă că nu vor mai veni atâtea suspensii. Ioana Mălău; Fotocredit: Sebastian Marcovici