,,E mai uşor să te dezbraci decât să te îmbraci!”

Când plăcutul şi utilul fuzionează, rezultatul este unul de proporţii, dacă nu la nivel financiar, măcar la nivel spiritual. Diana-Ribana este un om care lucrează mult, lucrează bine şi toate acestea cu sufletul unui artist. În materie de modă îi preferă pe Viviene Westwood şi Alexander McQueen, iar lectura cea mai plăcută i se pare a fi cea a „Istoriei costumului”. Deşi dragostea pentru „materiale” este destul de mare, persoana care-i împlineşte existenţa este Tudor, soţul ei, care i-a fost alături de fiecare dată când a avut nevoie. Reporter: Din ce a luat fiinţă înclinaţia către design vestimentar? Diana-Ribana: De mică mi-a plăcut să croiesc haine păpuşilor, croiam din absolut orice îmi cădea în mână, ajunsesem să îmi stric propriile haine doar pentru a face noi ţinute păpuşilor. Îmi plăcea să fac schiţe de rochiţe pentru mine şi pentru prietenele mele, desenam modele noi şi chiar decupam haine din reviste de modă şi le lipeam pe carton, imaginându-mi cum aş arăta îmbrăcată în acelea. De multe ori stricam şi hainele bunicilor mei; dacă găseam ceva colorat în dulap nu mai scăpa de foarfeca mea. Săraca bunica ajunsese în pragul disperării văzând şi halatul adus din China sau chiloţii bunicului ciopârţiţi de mine. Îmi mai plăcea să ies tot timpul în evidenţă prin stilul vestimentar, de aceea îmi pictam cu acuarele hainele cu diferite desene animate. În şcoala generală deja purtam doar haine modificate de mine imediat ce le cumpăram din magazin. Din acest punct al copilăriei mele şi-au dat seama ai mei că există ceva artistic ce trebuie dezvoltat, de aceea bunicii m-au sprijinit în toate prostioarele mele în materie de modă. Rep: Realizările tale de până acum pe plan profesional? D.R.: Am avut mai multe prezentări de modă, am realizat trei mini colecţii vestimentare, sunt şi designer de accesorii handmade, iar în prezent sunt absolventă a unui curs de fotografie profesionist. Rep: Ce şcoală/liceu/alte studii ai urmat petru a ajunge la această profesie? D.R.: Am urmat clasele I-VIII la Liceul de Artă secţia pictură, iar liceul la Independenţa, în paralel urmând şi ªcoala Populară de Artă, secţia design vestimentar, apoi am terminat la Universitatea „Lucian Blaga”, la secţia Design Vestimentar. Rep: Cum te descurci pe timp de criză în domeniu? D.R.: Din păcate criza m-a afectat şi pe mine, oamenii din această ţară nu pot să îşi mai permită luxul de a-şi achiziţiona lucruri normale, ci sunt puşi în situaţia de a alege între mâncare şi artă, între necesar şi plăcut, din această cauză ca tânăr designer în România e foarte greu. Rep: De ce Diana Ribana? D.R.: Acum 11 ani, când am intrat prima dată pe net, Tudor (prietenul meu de atunci şi actualul soţ) mi-a spus să mă gândesc la o adresă de mail. Atunci mi-a venit ideea de a pune adresa Ribana pentru că îmi plăcea un personaj dintr-un film, ce purta acelaşi nume. După atâta timp am devenit Diana-Ribana. Rep: Câmpul de inspiraţie, platforma de naştere a creaţiilor are la bază…? D.R.: Multă documentare, imaginaţie cât cuprinde şi nu în ultimul rând muncă. Rep: Mai exact, cum te-a ajutat şcoala (teoretic şi practic) în realizările de până acum? D.R.: Am absolvit Facultatea de Design Vestimentar dar nu pot spune că şcoala m-a ajutat mai mult decât cu o diplomă. Nu am prea avut profesori de specialitate, ba mai mult, în unele momente am simţit că mi-au îngrădit imaginaţia interzicându-mi şi să particip la prezentări de modă, de aceea am fost nevoită să învăţ totul singură. Tot ce am realizat până acum a fost în mare parte doar datorită mie şi soţului. Rep: Cea mai mare dorinţă împlinită în planul profesional până în prezent? D.R.: A fost de a crea ţinute de scenă, ţinute pentru artişti. Rep: Cât de mult succes poate avea o femeie în modă în momentul în care acest domeniu este asaltat cu putere de partea masculină? D.R.: Poţi avea succes şi ca femeie, dar e nevoie de multă voinţă şi mai ales noroc. Rep: În ce câmp de luptă te încadrezi pe viitor? D.R.: E greu să vorbesc de viitor, nu îmi place să îmi fac planuri, cred în destin. Rep: Ce te motivează să mergi mai departe în cazul unui eşec? D.R.: O persoană care ştie să mă susţină în orice situaţie. Rep: Ce alte activităţi mai ai pe lângă creaţie (design vestimentar)? D.R.: În general am numai activităţi legate de creaţie, de exemplu realizez bijuterii handmade şi sunt pasionată de fotografie. Rep: Să înţeleg că indiferent de domeniu, să creezi este esenţialul activităţii? D.R.: Da, şi să fac totul doar din pasiune. Rep: Ce regreţi din tot ce ai făcut până acum şi ce ai schimba la modul în care îţi trăieşti viaţa? D.R.: Nu regret absolut nimic şi nu cred că aş vrea să schimb ceva, îmi este foarte bine deocamdată. Rep: Cum te vezi tu peste zece ani? D.R.: Ehee, probabil cu copii şi cu o mică afacere, cu un magazin de haine realizate de tineri designeri. Rep: Căsătorită fiind, cum este Diana Popa, pe lângă creatoare de modă, o femeie gospodină? D.R.: Încerc să fiu şi gospodină dar şi să fac ceea ce îmi place, cred că le împac pe amândouă. Rep: În ce categorie te regăseşti cel mai bine: artist care îşi lasă mintea să lucreze sau geniu al creaţiei? D.R.: Artist care îşi lasă mintea să lucreze… nu sunt geniu. BIO: Data şi locul naşterii: 23 martie 1985, Sibiu Ocupaţie: Designer Studii: Facultatea de Design Vestimentar, Sibiu Mihaela Anghel