Imigranţii ilegali din România care vor să plece primesc bani pentru biletul de întoarcere şi bani de buzunar

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul MAI au organizat la Sinaia, în perioada 4-6 noiembrie a.c., un seminar despre repatrierea voluntară asistată a imigranţilor neregulamentari aflaţi pe teritoriul României sau al altei ţări membre U.E. Programul de returnare asistată se aplică exclusiv imigranţilor care provin din ţări nemembre U.E., deoarece OIM are buget doar pentru aceştia. Imigranţii neregulamentari sunt cei fără viză sau drept de muncă legal, solicitanţii de azil sau refugiaţii. Unii dintre aceştia doresc să se întoarcă în ţara de origine, dar nu au documente de călătorie şi nici banii pentru a le obţine. Avantajul acestui program este faptul că imigrantul primeşte un bilet de călătorie gratuit, de la Bucureşti până în ţara de origine, şi 100 de euro bani de buzunar. La aeroport va fi tratat ca orice alt pasager, paşaportul sau documentul de călătorie va fi neştampilat pentru deportare, iar perioada de interdicţie pentru intrarea în România va fi redusă la jumătate. Nu pot beneficia de programul de repatriere voluntară străinii împotriva cărora instanţele de judecată au dispus măsura de expulzare, cei care au săvârşit infracţiuni sau au fost declaraţi persoane indezirabile pentru România. Programul este finanţat de Guvernul României, iar Agenţia din Bucureşti a OIM este cea care preia cererile de repatriere voluntară, pe baza unui certificat de repatriere eliberat de ORI, cumpără biletul de avion şi oferă banii de buzunar. La Sibiu se va înfiinţa un centru OIM În România, 32 de imigranţi au beneficiat de acest program în 2010. Numărul lor a scăzut faţă de anul trecut, când au fost 89 de repatriaţi voluntar. În Sibiu nu există cazuri de repatriere voluntară, dar se va înfiinţa un centru OIM la Sibiu, deoarece suntem printre primele 10 oraşe cu numărul cel mai mare de cetăţeni străini din ţară. Imigranţii din Sibiu nu au venit voluntar să ceară să plece din România, dar Serviciul pentru Imigrări Sibiu din cadrul ORI a acordat anul acesta 40 de decizii de returnare pentru persoane din Vietnam, Nigeria, China, Iran şi în data de 5 noiembrie, pentru un cetăţean din Republica Moldova. Deciziile sunt valabile 15 zile, timp în care imigrantul poate părăsi liber România. Dacă nu respectă acest lucru, este escortat la un Centru închis, la Otopeni sau la Arad. „Centrele închise sunt doar pentru cei pe care îi prindem cu dreptul de şedere expirat şi care urmează să fie returnaţi. Acolo aşteaptă să se facă loc în avionul spre ţara lor. Există şi Centre deschise, pentru azilanţi. Ei îşi depun cerere de azil şi până se judecă cererea lor, pot circula liber. Unii şi dispar. La Sibiu nu avem aşa ceva, aceste centre deschise sunt pe punctele de frontieră”, declară comisarul-şef de poliţie Adrian Henning, şeful Serviciului pentru Imigrări Sibiu. Cetăţenii români au prioritate la angajare Se acordă un an de zile interdicţie de intrare în ţară pentru cei care depăşesc termenul de 30 de zile de şedere ilegală după expirarea vizei, dar dacă îşi plătesc cheltuielile şi statul român nu contribuie cu nimic la returnarea lor, interdicţia se poate reduce la jumătate. „Cei care vor să se întoarcă, îşi plătesc datoriile. Datorită faptului că vom intra în spaţiul Schengen, o să avem o bază de date la nivelul U.E. în care putem vedea dacă un anumit străin este căutat de alt stat”, spune comisarul-şef Adrian Henning. La Sibiu, sunt înregistraţi circa 2.500 de cetăţeni străini. 1.700 sunt din U.E., preponderent germani, iar ceilalţi sunt în majoritate turci, care lucrează în special în domeniul construcţiilor şi al service-ului auto. O treime din cetăţenii non-U.E. sunt căsătoriţi cu români, mulţi au venit pentru studii, iar cei angajaţi sau detaşaţi cu firme sunt puţini în această perioadă de criză economică. La firmele din Sibiu, sunt aproximativ 30-40 de angajaţi străini, non-U.E. Există o anumită procedură pe care aceştia trebuie să o parcurgă pentru a primi forme legale de muncă: „Cetăţeanul străin trebuie să îşi echivaleze prima dată studiile. Firma care vrea să-i angajeze trebuie să treacă pe la AJOFM, iar dacă se găseşte un român care caută postul respectiv, prioritari sunt românii. În cazul în care nu există, firma dă un anunţ în ziar, face un interviu cu cine se prezintă şi abia apoi îl poate angaja”. Serviciul pentru Imigrări Sibiu investighează căsătoriile de convenienţă S-au făcut controale, s-au dat şi amenzi: „Noi facem controale cu ITM-ul, unde avem nedumeriri că ar putea fi străini la lucru la negru sau mergem la firmele mari, unde sunt mulţi străini angajaţi, şi mai facem câte o razie acolo. La Sibiu am dat amenzi multe cu ITM-ul şi sper că i-am liniştit, pentru că nu e aşa de greu să obţii forme legale de muncă, în cazul în care vrei să-ţi aduci un meseriaş”. În ce priveşte căsătoriile, există o anumită procedură de investigare. În timp de 90 de zile, Serviciul pentru Imigrări trebuie să declare dacă este vorba de o căsătorie de convenienţă sau dacă este bazată pe dragoste. „Am avut anul acesta trei cazuri, dintre care unul acum o lună. În două cazuri ne-am judecat şi am cştigat. E o răspundere mare să spui că este o căsătorie de convenienţă, trebuie să faci nişte investigaţii ample”, declară comisarul-şef Adrian Henning. Imigranţii non-U.E. sunt asemănători majorităţii românilor care emigrează şi încearcă să-şi găsească fericirea în vest, vor să lucreze 3-4 ani, să adune experienţă şi bani şi să se întoarcă acasă, să-şi deschidă o afacere sau să-şi cumpere o casă. La fel ca românii, unii nu se întorc pentru că nu au unde, iar ruşinea eşecului este de cele mai multe ori mult mai mare decât curajul de a se întoarce. Ioana Mălău