Loamneşul are monografie

Interviu cu Maria Greavu, primarul comunei Lansarea monografiei se va face la Căminul Cultural Loamneş în data de 26 octombrie 2012, ora 13:00. Toţii fiii satului sunt aşteptaţi cu drag! Cosmin Pal Reporter: Doamna primar Maria Greavu (foto), care este semnificaţia apariţiei monografiei? Maria Greavu: Apariţia monografiei localităţii Loamneş este un eveniment remarcabil din viaţa acestei comunităţi săteşti. Loamneşul nu a avut până acum o monografie scrisă a sa, iar acest lucru mă preocupă în special din anul 2000, de când sunt primarul comunei. Acest fapt este cu atât mai remarcabil cu cât Loamneşul este o comunitate veche, importantă şi binecunoscută în zonă. Rep.: Aş dori să vă referiţi la cuprinsul monografiei. M.G.: Monografia este deosebit de complexă. La realizarea ei au concurat multe discipline ştiinţifice. În centrul lucrării este comunitatea, sunt oamenii cu viaţa lor în decursul istoriei. În monografie găsim date şi informaţii preţioase despre resurse, denumire, populaţie, apartenenţa administrativă, conducerea comunei, organizarea satului, despre drumuri şi transport, despre biserică şi şcoală, despre agricultură, industrie şi comerţ, despre evenimentele prin care a trecut populaţia satului, despre cultură, obiceiuri şi folclor, despre ceea ce a fost, ce este şi ce va fi. Cartea conţine şi multe curiozităţi, unele puţin cunoscute şi de actualii localnici ai comunei. Rep.: De ce acum apariţia monografiei? M.G.: După mai mulţi ani de căutări, în 2011 am avut o discuţie cu domnul Aurel Badiu, autorul monografiei, despre care ştiam că a mai scris astfel de lucrări şi care s-a arătat bucuros a scrie această lucrare. Am avut de la început încredere în succes, deoarece l-am cunoscut ca un om de cuvânt. Rep.: Lucrarea se referă numai la Loamneş sau se referă şi la satele aparţinătoare comunei Loamneş? M.G.: În monografie, capitolul 12 cuprinde în sinteză date şi informaţii despre celelalte sate aparţinătoare comunei: Alămor, Armeni, Haşag, Mândra şi Sădinca. În acest fel, lucrarea prezintă aspecte importante din zonă, iar Loamneşul este mai bine conturat în trăsăturile sale comune şi cele specifice. Rep.: O astfel de lucrare este complexă şi greu de realizat. Cine au fost colaboratorii autorului? M.G.: Autorul lucrării, Aurel Badiu, a avut mulţi colaboratori şi nu pot să-i menţionez pe toţi. Rapsodul şi poetul popular Ilie Giurgiu („babu Iliucă”), nonagenarul Gligor Deac („biţu Gligor”), consilierul Vasile Nemeş şi Lomnăşan Ilie de la Primărie au ajutat cu date şi informaţii, iar Georgiana Beu, Laura Isac şi Maria Badiu la redactarea lucrării. Le mulţumim tuturor! Extras din Monografia Loamneşului, semnată Aurel Badiu: Loamneşul este o comunitate străveche, atestată documentar în 1320 sub denumirea de Ladamerteluke. (…) De la prima atestare documentară şi până în sec. XV, Loamneşul a aparţinut de Comitatul Alba de Jos, în sec. XVI până la jumătatea sec. XVIII a aparţinut de Scaunul Sibiului (sub ocupaţia nobililor din Slimnic), de la jumătatea sec. XVIII până după Marea Unire, în 1919, a aparţinut din nou de Comitatul Alba de Jos, transformat în judeţul Alba Inferioară, iar din 1926 de judeţul, raionul (1950-1968) şi din nou judeţul Sibiu. Dezvoltarea Loamneşului a fost influenţată în cea mai mare parte de apropierea faţă de Sibiu şi de Ocna Sibiului. ªtiaţi că…? Timp de 13 ani s-au judecat (1699-1712) nobilii saşi din Slimnic cu familia de nobili Betlen pentru întâietate asupra proprietăţii satului Loamneş. În monografie scrie cine a cştigat… În 1874, un ziarist „distrat” de la „Gazeta Transilvania” Braşov a scris un articol în care apare motivul pentru care saşii din Slimnic şi-au propus ocuparea satului Loamneş (după anul 1500): … „dein causa că românii dein Loamneşiu făcea rele multe sasiloru”… Aproape un secol şi jumătate (1813-1945) în Loamneş au slujit patru preoţi tată-fiu: Ioachim, Ioan, Simion şi Nicolae Dorca… Timp de aproape 50 de ani (1906-1955) „mama – moaşe” Agafia Dorca a asistat la naştere 932 de copii (în prezent Loamneşul are 616 locuitori), în medie 3 copii la două luni…