La început de an, primarul municipiului Sibiu, Klaus Werner Iohannis a acordat în exclusivitate pentru săptămânalul Sibiu 100% un interviu despre activitatea sa din 2010 şi proiecte instituţiei în 2011. Anul acesta s-a decis ca tradiţionala scrisoare adresată tuturor sibienilor cu raportul primarului pe anul precedent să nu mai fie trimisă prin poştă pentru a face economie la buget, în această perioadă de criză. Raportul extins al primarului îl puteţi accesa pe site-ul nostru www. vps.sibiu100.ro. De asemenea Sibiu 100% oferă prin intermediul acestui interviu şi a unei serii de materiale ce va fi publicată în ziarul nostru în ediţiile viitoare tuturor sibienilor posibilitatea de a citi ce s-a realizat în municipiu în anul 2010. Rep.: Cum evaluaţi anul 2010 pentru Sibiu? Care au fost principalele realizări pentru sibieni anul trecut? Klaus Iohannis: Anul 2010 a fost un an în care, în ciuda contextului economic dificil, am continuat investiţiile la străzi şi am reuşit astfel să finalizăm lucrări de reabilitare foarte importante în cartierele sibiene. Bugetul local a fost alcătuit foarte realist iar fondurile au fost folosite judicios pentru a obţine maximul de rezultate. Am reuşit în 2010 să promovăm proiecte importante pentru obţinerea de fonduri europene şi mă refer aici la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană care a fost acceptat deja spre finanţare cu primele trei proiecte depuse din totalul de şase. Al doilea proiect se referă la domeniul cultural şi turistic: Baroc Update. În prezent proiectele depuse de Sibiu în vederea obţinerii de fonduri structurale însumează aproximativ 20 de milioane de lei. Am reuşit de asemenea să contractăm un nou împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de 11,5 milioane de euro. Aceste fonduri vor fi folosite exclusiv pentru lucrări de infrastructură în 2011, 2012 şi 2013. Domeniul turistic a fost prioritar şi în 2010. Am continuat implementarea strategiei de promovare a oraşului, fapt care a dat roade. Singurul indicator pe care îl avem la îndemână pentru cuantificarea aproximativă a evoluţiei acestui domeniu – încasările din taxa hotelieră – ne arată o creştere în 2010 faţă de anul 2009. Avem astfel un feedback pozitiv la eforturile noastre în acest domeniu. Sibiul şi-a continuat prin urmare parcursul de dezvoltare şi în 2010 ceea ce face ca anul trecut să fie unul bun, cel puţin din punct de vedere al proiectelor administraţiei locale. ,,Traficul din Sibiu va suferi o serie de modificări” Rep.: Cum evaluaţi stadiul asfaltărilor în Sibiu? Cum va influenţa terminarea centurii ocolitoare a oraşului investiţiile în infrastructura rutieră din Sibiu ? K.I.: Am alocat în fiecare an sume importante pentru lucrări de infrastructură. În 2010 am alocat aproximativ 80 de milioane de lei pentru obiectivele de investiţii care au fost în marea lor majoritate lucrări la străzi. În 2004 am început un program de modernizarea a infrastructurii şi am reuşit până în prezent să aducem la un stadiu bun peste 130 de străzi principale sau secundare. Chiar şi aşa, mai e mult de lucru la străzi, fapt care se reflectă în preocuparea continuă a administraţiei în acest sens. Cel de-al treilea împrumut BERD dar şi fonduri din bugetul local vor asigura continuarea acestor lucrări şi în anii următori. Referitor la finalizarea centurii, sigur că traficul din Sibiu va suferi o serie de modificări. În primul rând volumul de trafic va fi mai scăzut, eliminându-se traficul de tranzit. La fel de important este faptul că traficul greu a fost scos din oraş, fapt care înseamnă eliminarea unei cheltuieli foarte mari pe care o aveam cu reparaţiile şi întreţinerea străzilor care alcătuiau traseul de trafic greu. Traficul din Sibiu se va modifica treptat pentru a fi adaptat la traficul de oraş. Se lucrează în prezent la recalcularea timpilor de semaforizare, regândirea sistemelor de drumuri cu prioritate şi alte astfel de măsuri menite să fluentizeze traficul. Rep.: Există un plan privind rutele pentru biciclişti în oraş? K.I.: Da. Se lucrează în prezent la alcătuirea unui concept în acest sens. Până în prezent Sibiul are o pistă de agrement pentru biciclete care oferă o plimbare de aproximativ 8 km, dus -întors. Am alcătuit o echipă la nivelul Primăriei care va identifica alte noi posibile trasee pentru piste de biciclete. ,,Noul PUG prevede creearea coridoarelor verzi” Rep.: Când va intra în vigoare noul PUG şi care vor fi efectele sale? K.I.: Suntem în prezent în ultimele faze de obţinere a avizelor. Urmează să mai obţinem avizul din partea Ministerului Dezvoltării şi din partea Consiliului Judeţean. Aşa cum este şi definit, planul urbanistic general dă o direcţie de dezvoltare oraşului. În PUG sunt prevăzute noi zone rezidenţiale, noi zone verzi, este indicată utilitatea anumitor zone ale oraşului. Cred că noul PUG oferă contextul continuării dezvoltării oraşului, Sibiul având o dinamică foarte bună. Rep.: Protecţia mediului şi dezvoltarea spaţiilor verzi este un punct important pe agenda Uniunii Europene. Care este viziunea dumneavoastră pentru creşterea spaţiilor verzi din oraş? K.I.: Am prevăzut întotdeauna în proiectele de reabilitare şi revitalizarea spaţiilor verzi de pe străzi sau din diversele zone reconfigurate. În ultimii ani, zonele verzi au fost mai bine îngrijite iar acolo unde a existat posibilitatea, au fost create noi astfel de zone. Ca gândire pentru viitor, noul PUG prevede creearea acelor coridoare verzi. Rep.: Care este stadiul investiţiilor economice private în Sibiu? Reuşeşte oraşul să mai atragă investitorii români şi străini? K.I.: Consider că situaţia la Sibiu este foarte bună. Am reuşit de la începutul anilor 2000 să convingem foarte mulţi investitori că Sibiul este o locaţie economică bună. Aş menţiona doar zona industrială vest care s-a dovedit de un real succes pentru economia sibiană, dar au venit investitori şi în alte zone. Un indicator foarte bun al succesului economiei sibiene poate fi de exemplu şomajul, care în niciun an, nici în criză nu a ajuns la cifre semnificative. Pe de altă parte, anii de criză au pus investitorii în general în gardă şi se fac relativ puţine investiţii noi în lume şi acelaşi lucru e valabil şi pentru noi, dar lucru foarte pozitiv firme care sunt deja în Sibiu îşi planifică deja extinderi, chiar semnificative, lucru care arată că locaţia economică este foarte bună, este şi viabilă şi sustenabilă. Dacă se realizează doar o parte din investiţiile pe care mi le-au prezentat firmele care au astfel de intenţii se creează sute de locuri de muncă în decursul lui 2011 şi 2012. ,,Anul cultural 2007 a fost şi este un motor de dezvoltare” Rep.: Sibiul cultural al anului 2007 rămâne o amintire frumoasă. Efectele sale în dezvoltarea oraşului încep să scadă? Ce alte proiecte culturale are Primăria Sibiu în plan pentru a menţine Sibiul în ochii turismului cultural şi nu numai? K.I.: Anul cultural 2007 a fost şi este un motor de dezvoltare şi o experienţă foarte valoroasă, atât pentru operatorii culturali cât şi pentru autorităţile locale. Sibiu 2007 a creat o vizibilitate bună oraşului atât pe plan naţional dar şi pe plan internaţional. Iată de ce nu cred că Sibiu 2007 e doar o amintire frumoasă aşa cum spuneţi. Sigur că nu rămânem în expectativă. Agenda culturală a oraşului oferă în continuare sprijin evenimentelor care şi-au dovedit calitatea şi gradul de atractivitate pentru public. Sprijinim în egală măsură proiecte noi care pot atrage un public numeros şi turişti. În acelaşi timp am reuşit să legăm cele două domenii care definesc oraşul nostru – turismul şi cultura – S
ibiul fiind deja recunoscut ca o destinaţie pentru turimul cultural. Pe lângă aceasta, am depus anul trecut proiectul Baroc Update pentru obţinerea de fonduri nerambursabile. Acest proiect îşi propune să dea o temă comună evenimentelor culturale ce vor avea loc în Sibiu pe parcursul unui an. Astfel se va crea din nou o oportunitate destul de bună pentru ca viaţa culturală a oraşului şi locaţia turistică Sibiu să cştige vizibilitate. Rep.: Cum vedeţi sistemul de asistenţă socială din Sibiu mai ales că mulţi sibieni sunt afectaţi de criză? K.I.: Numărul persoanelor care au beneficiat de o formă sau alta de serviciu social a avut o tendinţă de scădere în anii trecuţi. În 2010 numărul acestora a fost comparabil cu cel din 2009, înregistrându-se creşteri sau scăderi sensibile la diversele categorii de ajutoare sociale. ,,Nu văd niciun motiv care m-ar face să nu candidez” Rep.: Cum evaluaţi relaţia dvs cu membrii consiliului local? K.I.: Am o relaţie bună cu toţi consilierii locali. ªtiu că este aşa o imagine că sunt câţive consilier, de exemplu FDGR şi PNL care sunt favorizaţi şi alţii care sunt defavorizaţi. Dacă un consilier doreşte să discute o chestiune cu mine, o discută şi căutăm soluţii. Nu contează culoare politică. Evident că în plenul consiliului, consilierii se exprimă şi după cum se face politica partidului şi atunci sigur apar formaţiuni care sunt întotdeauna de partea mea, sunt formaţiuni care sunt câteodată de partea mea, sunt alţii care de mai multe ori au opinii diferite faţă de mine sau faţă de FDGR, dar toate acestea într-un cadru şi foarte democratic şi foarte civilizat. Pot să spun că avem o colaborare chiar foarte bună între primar şi Consiliul Local. Rep.: În 2012 vor fi din nou alegeri. Veţi candida pentru un nou mandat? K.I.: Nu văd niciun motiv care m-ar face să nu candidez. Rep.: În calitate de primar, v-aţi exprimat anul trecut public de câteva ori critic la adresa unor decizii ale Guvernului. Care este perspectiva dvs. legată de politica guvernamentală în 2010 referitor la administraţia publică locală? K.I.: Foarte multe măsuri au fost de tip pompieristic. ªi noi din administraţia locală nu am reuşit să întrezărim un concept clar. De aceea multe din măsurile care s-au luat nu au dat rezultate sau nu au dat rezultatele scontate. Ar fi fost mult mai bine dacă cei din administraţia locală ar fi fost mai mult consultaţi. ªi cred că aceasta este problema majoră: lipsa de comunicare între cei care propun măsuri Guvernului şi cei care trebuie să le pună în practică. Această lipsă de comunicare poate fi eliminată dacă se doreşte, dar numai dacă se doreşte de la nivel de Guvern. Noi de la nivelul primarilor nu putem să obligăm guvernanţii să vorbească cu noi. Rep.: Mulţi sibieni se plâng că nu acordaţi audienţe. Consideraţi că în atribuţiile primarului nu trebuie să intre audienţele cu cetăţenii? Veţi relua audienţele? Explicaţi vă rog în viziunea dumneavoastră cum ar trebui să se desfăşoare relaţia primar – cetăţean. K.I.: Am delegat celor doi viceprimari atribuţia de a acorda audienţe, fiecare pentru domeniile pe care răspunde. Sunt convins că fiecare sibian care este primit în audienţă la cei doi sau la secretarul municipiului vor primi un răspuns la problema pe care doresc să o aducă în atenţia instituţiei şi până la urmă acesta cred că este scopul. Cu sibienii vorbesc însă, dar nu în birou. Mi se întâmplă destul de des să vorbesc cu aceştia în cartierul sau pe strada lor pentru că din experienţă, şi aşa cum este şi normal, problemele lor sunt legate în majoritate de strada sau comunitatea respectivului cartier în care locuiesc. Rep.: Un mesaj la început de an pentru sibieni….. K.I.: Le doresc ca 2011 să fie mai bun decât anul care tocmai s-a încheiat, multă sănătate şi La mulţi ani! BIO Klaus Werner Iohannis Ocupaţia: Primarul Municipiului Sibiu Data şi locul naşterii: 13 iunie 1959, Sibiu Starea civilă: Căsătorit, fără copii Studii: 1979 – 1983 Universitatea ,,Babeş Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Fizică Activitatea profesională: 1983 – 1997 Profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu 1997 – 1999 Inspector general adjunct, iar din 1999 Inspector general la Inspectoratul Scolar Judeţean Sibiu din 30 iunie 2000 Primarul Municipiului Sibiu Activitatea politică: Din 1990 membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) 1998 Ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu 2001 Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Reales în 2004. Limbi străine: germană şi engleză (fluent)
Publicitate
Publicitate
