Multiculturalitate şi destin la Noul Român

Doris Lupu Casa Memorială Gheorghe Telea Bologa este locul în care, într-un fel aparte, trecutul se leagă de viitor. Prezentul îl facem după cum ne ţin baierele şi îl umplem cu splendori sau nenorociri peste care trebuie să trecem într-un fel sau altul. Doctorul Gheorghe Telea, în­tre cunoscuţi „Ghiţă Telea”, este medicul primar chirurg, profesor universitar onorific al Universităţii de Medicină Cluj-Napoca, doctor în ªtiinţe Medicale, Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca; membru al Societăţii Internaţionale de Gastro-Enterologie, unul dintre puţinii membri în viaţă ai Cercului Literar de la Sibiu, fiu al acestei case şi al satului Noul Român, omul care a rămas în memoria semenilor săi printr-un gest de umanitate îndeosebi românesc – omenia. A tratat şi operat mii de bolnavi şi a participat activ la toate evenimentele din viaţa generaţiei sale, protestatara generaţie de la 1946. A scris şi continuă să scrie. Este autorul a două cărţi: Anima Dr. Telea – Timp şi destin la Noul Român şi volumul intitulat „Cultură şi politică – Autoportret spiritual în timp”. Ajuns la „vârsta patriarhilor biblici”, cum îi place să se prezinte, cu o sănătate precară, însingurat prin forţa destinului care i-a dus cu sine rând pe rând, părinţii, unica soră, soţia, fiica şi ginerele, reuşeşte să renască din propria-i cenuşă, precum pasărea Phoenix, cu forţa titanului neînvins, neplecat şi neatârnat (!!!), făcând un ultim efort, acela de a ne dărui încă o carte. În curând va ieşi de sub lumina tiparului cartea „Mărturisiri de după vecernie”. Doctorul Ghiţă Telea, cum îi spun cunoscuţii, a văzut lumina într-o zi de martie, 28, anul 1921. O viaţă întreagă a strâns materiale, ţesături, mobilier, carte veche, toate în casa părintească din Noul Român. O casă mare şi o curte plină de obiecte de civilizaţie şi cultură tradiţională, specifice pentru vieţuirea românilor în zona Arpaşelor de lângă Oltul de la poalele Munţilor Făgăraş. Casa de la Noul Român a fost transferată oficial prin intermediul Ministerului Culturii şi Cultelor din România şi al Consiliului Judeţean, şi fără tăgadă prin voinţa şi grija doctorului, în administrarea Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu. „Casa este moştenire de la părinţii şi bunicii mei, integrând o valoroasă colecţie de icoane pictate pe sticlă şi pe lemn, obiecte de cult, ouă încondeiate, ceramică, mobilier, textile, carte veche religioasă şi o mare bibliotecă personală. Prof. dr. Cornel Irimie s-a ocupat de aranjarea casei, realizând tematica şi inventariind obiectele”, mi-a mărturisit nostalgic doctorul Gheorghe Telea. Vizita unor personalităţi de seamă Începând cu 1970, Cornel Irimie a trimis o echipă de muzeografi de specialitate, pe doamna Iuliana Dancu şi pe doamna Terschack, în scopul realizării unei tematici şi a unui viitor muzeu. Din 1970, an în care s-au inventariat, prima dată, obiectele din casă, „conacul” a fost deschis, înspre vizitare, de Mitropolitul Nicolae Mladin, cu însoţitori mitropolitani, rectorul Institutului Teologic prof. Voicu. Evenimentul deschiderii casei de la Noul Român a fost elogiat şi în revista Cibiniului, după o întâlnire avută cu Zaharia Stancu, preşedintele de atunci al Uniunii Scriitorilor din România. În 1971, casa a fost vizitată de membrii Cercului Literar de la Sibiu, scriitorii I. D. Sârbu, Cornel Regman, Etta Boeriu, Ovidiu Cotruş, Wolf Aichelburg, Mircea Tomuş etc. Pe parcurs a mai fost vizitată de acad. Victor Preda, Alexandru Căpraru, Virgil Lazăr (Redacţia „România Liberă”), Werner Bossert. În 12 septembrie 1982, Constantin Noica, împreună cu Aurel Cioran, a vizitat casa de la Noul Român, în 1985, Cornel Regman, în 1986, ªtefan Augustin Doinaş, în 1988, Valeriu Anania, prof. dr. Vasile Lucaciu, în 1989, I.P.S. Serafim Făgărăşanu, preot Ilie Moldovan, diacon E. Băcilă. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi doamna Liliana Ursu au vizitat conacul în 31 august 1991. În mai 1995, vizitatori de seamă au fost acad. Eugen Simion şi poetul Adam Puslojici. Personalităţi din lumea teatrului au fost, de asemenea, invitaţi remarcabili ai casei. Amintesc, astfel, prezenţa Dinei Cocea, a lui Ion Lucian şi Adrian Pintea. Membri redacţiei revistei Euphorion, regretatul Iustin Panţa, Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu, Eugene van Itterbeek au fost, de asemenea, musafiri de seamă. Inventarieri amănunţite ale colecţiilor casei de la Noul Român au fost realizate în 1972, 1995, 1997 – cu o documentaţie mai completă: evaluare, fotografii, descrierile şi aprecierile specialiştilor muzeografi. Evaluări s-au făcut şi în timpul ministeriatului lui Ion Caramitru, valoarea casei cu colecţiile ridicându-se la două miliarde de lei. Inventarieri şi noi evaluări s-au repetat şi în timpul ministeriatului lui Răzvan Teodorescu. Ultimul inventar s-a realizat în 2004, de o echipă formată din Ion Mirescu, reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Rusalin Isfînoni, directorul pe atunci al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Bucureşti. Tot atunci, a fost stabilit preţul de un miliard de lei. Centrul Cultural Memorial de la Noul Român a fost inaugurat în data de 23 aprilie 2005, vernisarea dovedindu-se a fi unul dintre cele mai remarcabile evenimente culturale organizate de Complexul Naţional Muzeal „ASTRA”, în acea primăvară. Acest centru cultural se do­vedeşte a fi o instituţie de interes socio-cultural, naţional, unde îşi găsesc locuire o multitudine de ma­nifestări şi evenimente: vizite oficiale, individuale şi de grup, ghidaje speciale, cursuri de pe­dagogie muzeală, lansări de carte, reuniuni şi seri literare, întruniri şi sesiuni ştiinţifice, reconstituirea sărbătorilor, decernări de premii şi primiri în Academia Artelor Tradiţionale din România. Merită să-i treceţi pragul şi să vă bucuraţi de „tezaurul” de la Noul Român.