Până în 2014, încă 50.000 de sibieni vor avea apă şi canalizare

Ing. Mircea Niculescu, directorul general al societăţii Apă-Canal Sibiu, ne spune ce înseamnă noul proiect de reabilitare a sistemului de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov, precum şi perioada în care se vor desfăşura lucrările. De asemenea, în cele ce urmează, aflăm despre calitatea apei, importanţa mediului, precum şi despre tarife, situaţia restanţierilor şi ce se va întâmpla cu facturile pentru apă în viitor. Reporter: Proiectul de reabilitare a sistemului de apă şi apă uzată se va extinde în judeţele Sibiu şi Braşov. Ce înseamnă acest lucru pentru sibieni? Mircea Niculescu: Primul mare beneficiu va fi creşterea numărului de gospodării racordate la sistemul de distribuire de apă potabilă şi canalizare. Pentru regiunea de sud a judeţului, unde Apă-Canal este operator, 93% din locuitori vor avea acces la aceste reţele, iar numărul de beneficiari o să ajungă la 250.000 de locuitori până în 2014. Pentru municipiul Făgăraş, vor beneficia de îmbunătăţirea serviciilor aproximativ 44.000 de oameni. Prin aceste investiţii, vor avea de cştigat în ce priveşte calitatea serviciului prestat, siguranţa în exploatare şi la capitolul protecţie. Sunt zone în care serviciul de apă nu funcţionează. Un astfel de caz în municipiul Sibiu este zona Viile Sibiului, care e programată să intre în program. Avem apă şi nu avem canalizare la Ocna Sibiului, Racoviţa şi o parte din Mârşa-Avrig, unde se va realiza canalizarea şi staţii de epurare. Nu este apă în Valea Secaşelor, începând cu Mândra, Loamneş, Haşag, Apoldu de Jos, Ludoş, Gusu, până la Miercurea, precum şi Presaca, Bogatu Român, Păuca, iar acest program prevede pentru aceste localităţi o conductă de transport şi rezervoare de înmagazinare a apei potabile. Ele însumate înseamnă aproximativ 20.000 de locuitori. În total, pentru cei care au doar un serviciu Apă-Canal sau niciunul, creşterea va fi de 18% din totalul populaţiei. Unul dintre cele mai importante puncte ale acestui program este ca numărul de persoane care au dreptul la servicii de apă să meargă către 100%. Estimăm că până la toamnă vor începe lucrările în zonele amintite, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 2014. 33 de asociaţii cu restanţe mai vechi de 45 de zile Rep.: Câţi noi abonaţi la serviciile Apă-Canal estimaţi că veţi avea la sfârşitul implementării proiectului şi cât înseamnă aceasta în ceea ce priveşte încasările? M.N.: Apreciem că populaţia deservită va creşte cu aproximativ 50.000, iar veniturile, cu aproximativ 10-12%, ceea ce înseamnă aproape 6.000.000 de lei pe an. Ritmul va fi ceva mai lent, inclusiv pentru zonele rurale, însă aici se va înregistra cea mai mare creştere. Rep.: La finalizarea proiectului ISPA pentru investiţiile în sistemul de apă şi canalizare al Sibiului, în noiembrie 2010, mai erau lucrări nefinalizate. Care este situaţia actuală? M.N.: Toate lucrările s-au finalizat şi avem o perioadă de notificare, de garanţie şi de identificare a eventualelor neconformităţi care, din punct de vedere procedural şi contractual, se încheie în iulie 2011. Rep.: Câte asociaţii de proprietari au restanţe mai vechi de 45 de zile la plata facturilor către Apă-Canal şi ce măsuri veţi lua în aceste cazuri? M.N.: Sunt 33 de asociaţii răspândite cam în toate cartierele de blocuri, ªtefan cel Mare, ţiglari, ªtrand, Vasile Aaron, Henri Coandă, Oţelarilor, Turnişor, Valea Aurie. Ca debite restante, soldul total este de 730.000 de lei, din care mai mare de 45 de zile este de 277.000 de lei. Va trebui să facem ceea ce este cel mai neplăcut, să notificăm, iar în situaţia în care nu se achită restanţele, să trecem la sistarea furnizării apei. „La calitatea apei contribuie sursa de apă Gura Râului” Rep.: Lumea spune despre calitatea apei din Sibiu că e mai ridicată decât în alte judeţe. Ce tehnologie folosiţi? M.N.: Tehnologia este clasică, dar este vorba în special despre coagulare şi filtrare. Prin proiectul de modernizare ISPA, s-au realizat câteva îmbunătăţiri la sistemele clasice şi s-a îmbunătăţit sistemul de filtrare. Sistemul vechi s-a înlocuit cu un sistem de filtrare clasic, cu nisip. S-a îmbunătăţit toată partea de spălare, ea este monitorizată automat, nu mai rămâne factorul uman să hotărască în ce măsură filtrul e colmatat sau dacă perioada între două spălări este cea potrivită. Dar la calitatea apei contribuie sursa de apă Gura Râului şi faptul că lacul de acumulare nu s-a mai golit, toate suspensiile se decantează pe fundul lacului şi atunci apa care provine de acolo nu este o apă foarte încărcată, spre deosebire de apa de la Sadu, care ne creează probleme mai ales pentru Cisnădie. Aici, procesul de tratare a apelor e mai costisitor, e nevoie de substanţă mai multă de coagulare şi de clorinare şi aşa mai departe, încât apa să aibă calităţile cerute de normele sanitare în vigoare. Rep.: Ce se poate face pentru a scădea tarifele la apă în Sibiu? M.N.: Nimic. Opinia mea este că ar trebui să discutăm despre valoarea facturii. Odată cu programul ISPA şi prevederile cuprinse în memorandumul de finanţare şi apoi în contractul de împrumut cu BERD-ul, în municipiul Sibiu tarifele au crescut cu 7,7%, pe 2010. În cadrul acestui proiect, una dintre componentele importante a fost strategia de tarifare care va face ca până la sfârşitul lui 2012, tarifele să fie unificate. Cei care nu sunt în această fază sunt Cisnădia şi Avrigul, mai este comuna Sadu, dar acolo sper să se rezolve problema odată ce vor intra în funcţiune o uzină de apă şi o staţie de epurare a apelor. Asta va simplifica situaţia. Dar va mai fi ceva: din momentul în care tarifele vor fi unificate, pentru ca veniturile să rămână la nivelul real, ele vor fi indexate anual sau de câte ori va fi cazul, în momentul în care inflaţia va trece de 5%, deoarece Contractul de finanţare nu ne dă voie să pierdem din inflaţie şi tarifele vor fi urmărite şi din acest punct de vedere. Programe pentru comunitate Rep.: Ce acţiuni pregătiţi în proiectul educaţional „Prietenii Apei”? M.N.: Colaborarea cu „Prietenii Apei” funcţionează deja de doi ani, cu acţiuni derulate în şcoli şi grădiniţe, şi este un program care urmăreşte creşterea respectului la tânăra generaţie pentru resursele de apă. În 2009, au participat peste 500 de copii, iar în 2010, numărul participanţilor a crescut la 800. Am organizat vizite la Uzina de apă Dumbrava şi la Staţia de epurare din ªelimbăr, unde au venit şi studenţi de la facultăţile de profil. Vrem să organizăm şi un concurs de creaţie pentru copii. Fără să conştientizăm influenţele negative ale acţiunilor noastre asupra mediului, acolo de unde apa se colectează şi este trimisă spre tratare, cred că ne va fi imposibil cu sistemele şi tehnologiile actuale de tratare a apei ca, în câteva decenii, să mai facem faţă cerinţelor de potabilizare a apei. Ioana Mălău