„Steps of Hope” este asociaţia care îndrumă paşii a zeci de copii abandonaţi, către o lume independentă, sigură şi în care viitorul este unul palpabil. „De multe ori copiii ajung aici fără să fie întrebaţi dacă sunt fericiţi. Sunt abandonaţi şi apoi nimeni nu-i mai întreabă nimic. Noi ştim asta şi încercăm să suplinim cât mai mult lipsa unei familii. Poate suntem o familie surogat, dar dacă ei sunt fericiţi, înseamnă că proiectul are succes şi noi ne-am împlinit scopul”, Claudiu Leabu directorul departamentului de cercetare şi dezvoltare al asociaţiei.
Asociaţia „Steps of Hope” a fost înfiinţată la începutul anului 2009 pentru a aduce lumină şi speranţă în sufletele celor aruncaţi în deznădejde. La începutul anului 2010 au preluat proiectul „Centrul de tip familial, pentru copii şi tineri” aflat în satul Daia din judeţul Sibiu, iar atenţia asociaţiei s-a îndreptat către copiii şi tinerii abandonaţi. În spatele titulaturii de centru de tip familial, se ascunde cea de orfelinat, însă Iris Moser, preşedintele asociaţiei şi Claudiu Leabu, directorul departamentului de cercetare şi dezvoltare, fac tot posibilul ca această titulatură să rămână doar pe hârtie. În realitate, centrul este o adevărată şi mare familie în care Iris este „mami”, cel puţin pentru mezinii casei. Se spune că speranţa vede invizibilul, simte intangibilul şi face imposibilul să devină posibil, de aceea toţi cei 13 oameni care sunt implicaţi în acest proiect sunt trup şi suflet pentru copiii şi tinerii din casă. „Dincolo de faptul că vrem să le oferim o viaţă independentă, noi încercăm să le dăm, în primul rând, copilăria înapoi. Mulţi dintre ei au trăit situaţii dificile, care le-au săpat dureri în suflet. Noi încercăm să le oferim pe cât posibil, o casă unde să râdă, unde să se certe, unde să construiască, unde să dezvolte idei şi posibilităţi”, spune Iris Moser. În casa din satul Daia sunt acum 23 de copii. Cei mai mici au în jur de 3 ani, iar cei mai mari au 19 ani. Însă din familie, pot face parte copii şi tineri cu vârste cuprinse între 2 şi 26 de ani. Asociaţia „Steps of Hope” le oferă o casă, masă, afecţiune, specialişti care să-i ajute să se integreze. Există asistenţi sociali, psihologi, consilieri, iar fiecare membru al marii lor familii este tratat individual după problemele şi nevoile sale. „Ne-am propus să-i ajutăm, ca să se poată ei ajuta şi de multe ori am reuşit, pentru că ei au reuşit. Au reuşit să se integreze social, să aibă o casă a lor, o familie, o meserie. Ţinem permanent legătura cu ei. Îmi amintesc de nunta uneia dintre fetele nostre. O parte din acea nuntă a fost aici. De aici au luat-o nuntaşii, pentru că aici a fost familia ei”, spune Claudiu Leabu.
Hrăniţi speranţa cu fapte bune
Asociaţia „Steps of Hope” colaborează strâns cu Direcţia de Protecţie a Copilului, dar şi cu toate SPAS-urile locale şi serviciile sociale de pe lângă primării. În acest fel, în cazurile în care, o multitudine de uşi se închid, „Steps of Hope” ia atitudine. Serviciile asociaţiei se adresează copiilor de pe întreg judeţul Sibiu. O particularitate a acestei asociaţii este şi faptul că ei fac tot posibilul ca acolo unde copiii sunt fraţi, să nu-i despartă. „Mulţi dintre copiii noştri sunt fraţi şi asta face ca o parte din familia lor să se păstreze şi ei sunt oamenii care se vor susţine în continuare. Aici au posibilităţi să aibă şi o viaţă personală şi reuşesc să se integreze, unii de la sine, alţii cu puţin ajutor. Avantajul nostru este că suntem un proiect mic, dar implicat”, spune Iris Moser. Dincolo de dedicarea cu care fac proiectul „Centrul de tip familial, pentru copii şi tineri” să fie unul de succes, Iris şi Claudiu ne mai oferă o lecţie de viaţă, pe care ar fi bine să nu o ratăm. Cât de uşor poţi face o faptă bună. „Nevoile sunt, iar nevoile necesită resurse. Din punctul nostru de vedere resursele financiare sunt importante, dar nu întotdeauna sunt cele mai importante. O faptă bună o poţi face oricum. Munca este un complex întreg de factori. Mulţi dintre oamenii care ne ajută pe noi sunt oameni cu venituri medii, sunt voluntari sau studenţi în practică, dar au conştiinţă socială. Poţi ajuta în multe feluri. Îi poţi ajuta să se angajeze, să se întreţină până primesc primul salariu. Apoi la noi la uşă vin foarte mulţi oameni şi ne cer ajutorul de la încălţăminte la consiliere. Cum să depună un dosar, unde să mergă cu o fată care este minoră şi este însărcinată. Oricând te poţi opri şi îndrepta săgeata unei probleme spre o rezolvare”, ne spun cei doi. Asociaţia lor este sprijinită de organizaţii partenere din Germania, Elveţia, Olanda, însă sunt şi firme din România, chiar dacă puţine, care şi-au oferit sprijinul. Cea mai mare recompensă? Premiile, bursele şcolare şi reuşitele copiilor din casă. Dragostea şi sprijinul pe care şi-l arată unii altora şi veselia cu care gătesc, fac treabă în grădina familei, hrănesc animalele şi îşi organizează petreceri de zilele onomastice. „Marile noastre realizări sunt realizările lor”. Cea mai mare tristeţe? Că nu pot face faţă tuturor cererilor pe care le primesc. Cea mai mare dezamăgire? Organizarea proastă din domeniul social şi în primul rând lipsa asistenţilor sociali. „Cu ei s-ar reuşi rezolvarea multor probleme în familie şi nu s-ar mai ajunge la cazuri grave. Dacă se intervine promt, cu mijloace eficiente şi cheltuieli minime, poţi ajuta oamenii să facă faţă problemelor”, spune Claudiu Leabu.
„Una din resursele noastre ar fi şi redirecţionarea celor 2% către Asociaţia „Steps of Hope”. Important este ca oamenii să fie informaţi. La nivelul la care noi avem experienţă sunt foarte mulţi care nu ştiu ce să facă şi cum să facă. Sunt oameni care încă nici nu au văzut acel formular”, spune Claudiu Leabu, directorul departamentului de cercetare şi dezvoltare al asociaţiei.
