55 de copii au fost adoptați în județul Sibiu, în ultimii 3 ani (2023-2025). Dintre aceștia, un băiat a fost adoptat la nivel internațional, în cursul anului 2024. Toți ceilalți au fost cazuri de adopții interne sau naționale, potrivit datelor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu. În acest an, 12 copii se află în proces de adopție internă. În ultimii 3 ani, la nivelul județului Sibiu nu au fost întâmpinate probleme în procedurile de adopție, astfel că nu au fost semnalate încălcări ale legislației în materie.
În condițiile în care situația adopțiilor pe 2025 va fi prezentată doar la începutul anului viitor, potrivit ultimelor date oficiale pentru anul 2024, în România, anul trecut, au fost înregistrate 1202 adopții naționale (599 fete și 603 băieți) și 5 copii au fost adoptați internațional din/în țara noastră (toți sunt băieți). Unul dintre cei 5 copii provine din județul Sibiu.
Cei mai mulți copii adoptați în procedura internă au vârste între 3 și 6 ani. Dintre cei 5 copii adoptați internațional, unul are vârsta între 3 și 6 ani, 3 au între 7 și 13 ani, iar unul este trecut de 14 ani.
Sibiu 100% prezintă o analiză a adopțiilor naționale și internaționale la nivelul județului Sibiu și în țară, pașii și procedurile legale pentru ca o familia să înfieze unul sau mai mulți copii, precum și actele necesare pentru tipul de adopție.
Statistică la nivel de județul Sibiu
În anul 2023, pentru 15 copii s-a finalizat procedura adopției prin sentință definitivă de încuviințare adopție internă, în timp ce în 2024, 26 copii au trecut prin aceeași procedură de adopției, prin sentință definitivă de încuviințare adopție internă. Anul trecut, în 2024, s-a înregistrat ultimul caz de copil adoptat internațional. În acest an, până la data de 29 septembrie 2025, 13 copii au fost adoptați, în timp ce pentru alți 12 copii au fost demarate procedurile de adopție. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, prin Compartimentul de specialitate, Adopții și Postadopții, sprijină demersurile care vizează adopția copilului asigurând informare și consiliere.
Cum stăm la nivel național
Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, aflată în subordinea Ministerului Muncii, este autoritatea care reglementează adopțiile în România. Astfel, potrivit datelor instituției, la finalul anului 2024, 7.744 dintre copiii din sistemul de protecție specială erau adoptabili. Dintre ei, aproximativ 57% aveau vârsta sub 14 ani și se regăsesc în Profilul Public al Copilului Adoptabil, care poate fi consultat la sediile DGASPC din țară.
Situația copiilor adoptabili pe grupe de vârstă este următoarea: 0-2 ani: 211, 3-6 ani: 767, 7-13 ani: 3959 și 14-17 ani: 2807. Din totalul copiilor adoptabili (7.744), aproximativ 37% pot fi adoptați doar împreună cu frații lor. Cei mai mulți au câte un frate (2205) sau câte doi frați adoptabili împreună (494). În România există 2.774 familii atestate pentru adopție, dintre care:181 de familii își doresc copii care au vârsta între 0-2 ani, 2.094 de familii își doresc copii care au vârsta între 3-6 ani, 481 de familii își doresc copii are au vârsta între 7-13 ani și 18 de familii își doresc adolescenți care au vârsta între 14-17 ani. În timp ce 82% dintre familii doresc copii sub 7 ani, doar 12,63% dintre copii îndeplinesc acest criteriu al vârstei.
Acest fapt evidențiază dezechilibrul major între dorințele familiilor atestate și profilul copiilor adoptabili, potrivit instituției guvernamentale. Cadrul legal aplicabil în domeniul adopției, inclusiv procedura în materie îl constituie Legea nr. 273/ 2004, republicată, privind procedura adopției, cu modificările și completările ulterioare și respectiv, HG nr. 798/2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei (…)
Etapele adopției interne sau naționale
Adopția internă/națională se referă la adoptatorul/familia adoptatoare, cât și la adoptatul au reședința obișnuită în România. Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta se pot adresa DGASPC/ OPA pentru obţinerea informaţiilor referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, la etapele procesului de adopţie internă şi termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil, precum şi la documentele necesare eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte. Informarea prealabilă nu este necesară în situaţia persoanelor care doresc să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni.
Urmează apoi obţinerea atestatului de către persoana/ familia adoptatoare. Eliberarea atestatului se face la cererea scrisă a persoanei/familiei care dorește să adopte și presupune evaluarea din punct de vedere: social, psihologic, precum și pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte. În funcție de rezultatul final al evaluării se emite dispoziția de eliberare a atestatului împreună cu atestatul – dacă rezultatul este favorabil, sau după caz, dispoziția de neeliberare a atestatului – dacă rezultatul evaluării este neevaluabil. În cazul eliberării atestatului acesta este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data emiterii. Acte necesare pentru obținerea atestatului:
a) copie de pe buletinul/ cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
c) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/ familie adoptatoare, de pe certificatul de naştere;
d) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familie adoptatoare,de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
i) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;
j) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
l) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
Documentele prevăzute la lit. f), h), j) şi l) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.
Procesul de potrivire reprezintă o etapă premergătoare încredințării în vederea adopției și are o componentă inițială și una practică.
„Potrivirea inițială constă în identificarea și selectarea persoanei/ familiei adoptatoare atestate în vederea adopției care, din punctul de vedere al criteriilor de potrivire inițială, corespunde nevoilor copilului, luându-se în considerare capacitatea adoptatorului/ familiei adoptatoare de a răspunde acestora. Adoptatorul/ familia adoptatoare este informat (ă) cu privire la copilul pentru care au fost selectați ca fiind cea mai potrivită persoană/ familie raportat la nevoile și caracteristicile lui, prezentându-i- se și fotografii recente ale copilului. Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil și adoptator/ familie adoptatoare, prima întâlnire are loc în mediul de viață al copilului, fără a i se aduce la cunoștință scopul acesteia (copilul este asistat în mod obligatoriu de către persoana sa de referință).
Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/ familia adoptatoare și pot fi realizate atât în mediul de viață al copilului, cât și în afara acestuia. Acest proces se realizează în termen de maximum 3 luni de la exprimarea acordului adoptatorului/ familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică”, ne-au transmis reprezentanții DGASPC Sibiu. Încredinţarea în vederea adopţiei este etapa ce precede în mod obligatoriu etapa finală de încuviințare a adopției. Se dispuneîn procedură judiciară necontencioasă prin hotărâre judecătorească la finalul procedurii de potrivire, pentru o perioadă de 90 de zile, concomitent cu încetarea măsurii de protecție specială pentru copil.
Acesta este încredinţat spre îngrijire persoanei sau familiei care doreşte să-l adopte, perioadă în care relația dintre aceștia este monitorizată de către reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului competentă teritorial. Urmează apoiÎncuviinţarea adopţiei reprezintă etapa finală a procedurii adopției. La finalul celor 90 de zile, se întocmeşte un raport final, în care se evidenţiază modul în care copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă şi se propune sesizarea instanţei de judecată pentru încuviinţarea adopţiei.
Totodată, se dispune în procedură judiciară, la sfârșitul perioadei de încredințare, prin hotărâre judecătorească dată cu citarea adoptatorului/familiei adoptatoare, pe baza consimțământului exprimat de aceștia în fața instanței. Ultimul pas în procedură este monitorizarea postadopţie și reprezintă etapa ulterioară încuviințării adopției. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta și părinţii adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi întocmeşte rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei. În plus, asigură părinţilor adoptatori servicii post-adopţie: consiliere şi sprijin pentru toate situaţiile de dificultate cu care se confruntă.
Adopția la nivel internațional
Aceasta presupune adopția copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în străinătate. „Poate fi încuviințată numai pentru copiii care se află în evidența Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu procedura adopției deschisă și numai în următoarele condiții: adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii de adopție; adoptatorul sau unul dintre soții familiei adopatoare este și cetățean român; adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicită; adopția este permisă doar pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopției și nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reședința obișnuită în România într-un termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii de adopție; procedura se derulează prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție potrivit dispozițiilor legale cuprinse în capitolul dedicat din legislația anterior menționată. Prioritate în adopția internațională au rudele până la gradul al patrulea (inclusiv) cu copilul, care au reşedinţa obişnuită în România au prioritate în raport cu rudele din străinătate și rudele până la gradul al patrulea (inclusiv) cu copilul, care au reşedinţa obişnuită în străinătate, au prioritate în raport cu alţi adoptatori/familii adoptatoare”, potrivit DGASPC Sibiu.
Documentele necesare pentru adopția internațională
Documentele care însoţesc cererea de adopţie internaţională în vederea luării în evidenţa Registrului Național pentru Adopții:
a) copie de pe paşaport sau carte de identitate valabilă care atestă cetăţenia solicitantului/solicitanţilor, certificată de autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată; b) declaraţie autentică pe propria răspundere a solicitanţilor că nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi că nu au copil/copii în sistemul de protecţie;
c) copii de pe actul de căsătorie şi actele de naştere, certificate de autoritatea centrală sau organizaţia străină acreditată;
d) acte doveditoare privind gradul de rudenie cu copilul, dacă este cazul;
e) acte doveditoare privind menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor personale cu copilul care a împlinit vârsta de 14 ani, dacă este cazul;
f) caziere judiciare ale persoanelor care doresc să adopte şi, după caz, al soţului care nu se asociază la cererea de adopţie; în cazul solicitanţilor care au şi cetăţenia română se depune şi cazierul judiciar eliberat de autorităţile române;
g) raport medical, întocmit separat pentru fiecare adoptator, conţinând rezultatul evaluării psihiatrice, şi, după caz, raportul medical privind bolile psihice ale soţului care nu se asociază la cererea de adopţie;
h) raport întocmit de autorităţile competente din statul primitor, cuprinzând informaţii cu privire la identitatea persoanelor care doresc să adopte, capacitatea şi aptitudinea lor de a adopta, situaţia lor personală, familială, materială şi medicală, mediul social, motivele care îi determină să adopte un copil din România, precum şi cu privire la copiii pe care ar putea să îi primească spre adopţie;
i) documentul eliberat de autoritatea străină competentă care atestă că persoana/familia este aptă să adopte;
j) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă că adoptatul va beneficia în ţara străină de aceeaşi situaţie legală ca şi aceea a unui copil biologic al adoptatorului;
k) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care atestă existenţa serviciilor postadopţie;
l) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată din care să rezulte că se va asigura monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi, pentru o perioadă de minimum 2 ani de la încuviinţarea adopţiei, prin transmiterea de rapoarte trimestriale către A.N.D.P.D.C.A.;
m) documentul eliberat de autoritatea străină competentă sau organizaţia străină acreditată care să evidenţieze că adoptatorii au beneficiat în statul primitor de consiliere necesară în vederea adopţiei.
Alte documente în funcție de situația concretă. Toată documentaţia se transmite şi în fotocopie către ANPDCA. Procedura adopţiei internaţionale, așa cum e prevăzută în Legea nr. 273/ 2004, republicată privind procedura adopției, se derulează fără a fi necesară împlinirea termenului prevăzut de 1 an de zile de la DPA, dacă există în evidenţa R.N.A. o cerere de adopţie internaţională formulată pentru un copil care a împlinit vârsta de 14 ani.
În cazul adopțiilor internaționale în care adoptatul are reședința obișnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită în România, cererile de adopție ale solicitanților se transmit autorităților străine competente, numai prin intermediul A.N.P.D.C.A. Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în această situație se realizează potrivit prevederilor secțiunii 1 a cap. III din HG nr. 798/ 28.07.2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.
Etape în cadrul procedurii adopției internaționale
Potrivirea inițială și practică a copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate se realizează de compartimentul de adopții și postadopții din structura direcției de la domiciliul copilului. Metodologia de potrivire, precum și criteriile pe baza cărora se realizează aceasta sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/ 2004, republicată, privind procedura adopției.
Înainte de încuviinţarea adopţiei internaţionale de către instanţa judecătorească, adoptatorul/ familia adoptatoare are obligaţia de a se deplasa şi de a locui efectiv pe teritoriul României pentru o perioadă de minim 30 de zile, în scopul relaţionării cu copilul pe care urmează să îl adopte. Relaţionarea copilului cu adoptatorul/ familia adoptatoare se realizează în sectorul/judetul de domiciliu al copilului, prin vizite şi întalniri atât la locuinţa copilului, în spaţii de joacă şi recreere precum şi în alte locaţii stabilite de responsabilul de caz, care să permită acomodarea şi interacţiunea dintre aceştia. La finalul acestei perioade, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va întocmi un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare.
Încuviințarea adopției internaționale de către instanță
Cererea de încuviinţare a adopţiei, se înaintează de către ANPDCA instanței competente în a cărei rază teritorială este situat domiciliul copilului, însoțită de documentele legislative solicitate, transmise în copie certificate de către autoritatea centrală sau organizația străină acreditată și însoțite de traducerea autorizată în limba română. Judecarea cererilor de încuviințare a adopției internaționale se face cu citarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, al adoptatorului/familiei adoptatoare, precum și a A.N.P.D.C.A. Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, ANPDCA eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare, un certificat care atestă că adopţia este conformă cu normele Convenţiei de la Haga.
Deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită este posibilă numai atunci când hotărârea de încuviințare a adopției este definitivă. Adoptatul se deplasează numai însoțit de adoptator sau de cel puțin unul dintre soții din familia adoptatoare, în condiții de siguranță corespunzătoare nevoilor adoptatului. Perioada de monitorizare postadopție se calculează de la data eliberării certificatului mai sus menționat. ANPDCA are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau părinţii săi adoptivi, cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul primitor. În scopul îndeplinirii obligaţiei, ANPDCA solicită realizarea monitorizării postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
. Dintre aceștia, un băiat a fost adoptat la nivel internațional, în cursul anului 2024. Toți ceilalți au fost cazuri de adopții interne sau naționale, potrivit datelor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu.){kind=link}