Sunt inimaginabile traumele trăite de o persoană supusă violenței domestice. Cu atât mai greu de suportat cu cât, în societatea noastră, violența domestică este încă un subiect tabu, iar victimele aleg tăcerea, în loc de împărtășirea tragediei prin care trec cu persoane de specialitate.
An de an, în ziua de 25 noiembrie este marcată „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor”. Cifrele sunt îngrijorătoare atât timp cât ele arată că acest fenomen este în ascensiune. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu, de la începutul acestui an au fost înregistrate 42 de sesizări și 135 de persoane au beneficiat de consilierea personalului specializat din cadrul instituției. Mai mult, DGASPC Sibiu arată că „în decursul anului 2019, în Centrul de Primire în Regim de Urgențe pentru Victimele Violenței Domestice „Sf Ana” au fost găzduite un număr de 25 mame cu 51 copii (total 76 beneficiari). Victimele violenţei în familie, au beneficiat de serviciile sociale, consiliere socială, juridică şi psihologică după care, specialiştii centrului au identificat alte soluţii benefice pentru victime şi anume obţinerea ordinelor de protecţie (evacuarea agresorilor din locuinţă, păstrarea unei distanţe faţă de victimă), reintegrarea socio-profesională, reintegrare în societate sau în familia extinsă”.
Eradicarea violenței domestice este utopie
„Omul creează mai ușor relații de dominare și control, decât cele de cooperare și parteneriat. Majoritatea analizelor demonstrează ideea că agresivitatea ține de instinct, în timp ce violența ține de cultură, de educație. De aceea, sintagma <<eradicarea violenței>> este improprie”, susține Laura Camelia Vîlsan, director DGASPC Sibiu.
Formele violenței domestice
Potrivit Centrului de Drept al Femeilor, violența poate îmbrăca mai multe forme:
- Violența fizică: îmbrâncirea sau bătaia;
- Violența psihologică sau abuzul emoțional: umiliri, înjurături, batjocorire, criticare, amenințări cu bătaia, folosirea copiilor (n.r. – acolo unde aceștia există), izolarea forșată de prieteni, familie, copii, școală, serviciu etc; Aceasta este un din cele mai dăunătoare forme de abuz pentru că rănile emoționale ar putea să se vindece foarte greu;
- Violența sexuală: constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual continuat după cererea de a-l opri sau forțarea cuiva să se supună la o relație sexuală neprotejată sau umilitoare;
- Violența economică: interzicerea de a avea sau păstra un serviciu, limitarea accesului la veniturile și bunurile familiei, de a avea banii proprii, lipsire de mijloace de existență precum hrană, medicamente etc;
- Abuz economic: încercarea de a face persoana dependentă financiar, de exemplu menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani, interzicerea frecventării școlii/continuării studiilor sau angajării;
Promisiuni încălacte
Specialiștii susțin că violența în familie „are un caracter ciclic, care nu se oprește de la sine. După explozii de violență vine o perioadă de împăcare, momente în care agresorul promite că nu se va mai întâmpla, după care se întoarce la vechiul obicei. Cu timpul, actele de violență devin tot mai frecvente și mai grave, iar perioadele de liniște sunt din ce în ce mai scurte sau dispar cu totul”. Cu toate acestea, persoanele supuse unui astfel de tratament își spun că este o etapă trecătoare și rămân în continuare victime ale abuzatorului.
