Andreea Pavel este o sportivă de superclasă internaţională. La numai 14 ani, ea a adunat o colecţie impresionantă de trofee în artele marţiale. Multiplă campioană naţională şi europeană la karate kyokushin, triplă campioană naţională la taekwondo. În 2014, Andreea a trecut examenul pentru centura neagră la karate, seniori, reuşită fabuloasă. Ea visează să devină primul luptător din istoria României care să aibă 2 DAN la juniori, kyokushin. Despre Andreea Pavel am mai scris de câteva ori până acum şi o voi face de câte ori voi avea ocazia. Ea este un sportiv model care se dedică întru totul artelor marţiale. Are toate calităţile pe care le doreşte un antrenor, şi multe altele în plus. Pasiune, dorinţă, putere de muncă, valoare, talent, inteligenţă, mental puternic, etc. Andreea Pavel este nestemata sportului sibian actual.
REPORTER : Spune-le celor care încă nu ştiu, cine este Andreea Pavel?
Andreea Pavel : Andreea Pavel este cineva care nu renunţă şi continuă să se antreneze, indiferent de circumstanţe. Eu vreau să progresez de fiecare dată. Unii sunt nerealişti când zic asta, dar eu sunt realistă, cred în mine şi ştiu ce pot. Asta pentru că m-am antrenat. Oriunde merg am 99% şanse să câştig! Ţelul meu în sport este locul I.
R : Ca orice sportiv de pe lumea aceasta, sunt convins că ai şi tu zile în care nu ai chef de antrenament. Cum faci atunci?
AP : Eu am un obiectiv şi trebuie să îl urmez. Chiar dacă sunt plictisită sau am o zi în care nu am chef, vin la sală. Şi culmea, atunci am cele mai bune antrenamente, îmi ies cel mai bine procedeele. Antrenamente am făcut şi în timpul examenelor de capacitate. Nu m-au încurcat deloc, pentru că în loc să stau la televizor sau pe internet, am fost la sală.
R : Nu am întâlnit la nimeni până acum, mentalitatea ta de învingător. Îţi doreşti locul I, ştii că poţi să îl obţii, iar când nu reuşeşti, te motivezi şi la următorul concurs ajungi acolo. Care este secretul?
AP : Eu sunt de felul meu mai perfecţionistă. Nu pot lăsa un eşec să îmi strice tot ceea ce am făcut până acum. Normal, când te afli sus te simţi bine, dar mulţi nu se gândesc la munca pe care o depui ca să ajungi acolo. Este vorba de zile de antrenament. Tata mi-a spus că dacă eu muncesc, până la urmă, munca mea va fi oglindită în ceva. Pentru mine, este o plăcere să vin întotdeauna la sală…este lumea mea. Cei mai buni ani ai mei au fost 2009 şi 2013. Credeam că 2014 nu a fost un an bun, dar dacă stau să mă uit atentă, am luat aur la Campionatul European, am devenit dublă campioană naţională (kyokushin), şi campioană naţională (taekwondo)…deci nu a fost cum mă gândeam (locurile II şi III nu le-a menţionat…).
R : Ai crescut, ai aproape 15 ani. Cât de mult te-ai schimbat ca luptătoare cu timpul?
AP : Am centura neagră la karate kyokushin şi centura roşie la taekwondo. La kyokushin sunt foarte stăpână pe mine, la taekwondo încă mai lucrez să fiu cea mai bună. Anul ăsta fac lucruri care nu îmi imaginam că o să le pot face acum şase luni. Probabil, în viitor o să fie la fel! Asta pentru că nu mai am psihicul de copil care să încurce kata şi tull-urile. De-a lungul anilor am tot progresat, i-am urmărit pe toţi marii campioni pe youtube. Am luat câteva idei de la ei. Acum iau alţii de mine şi Oana. La kyokushin avem incorporate lovituri de la taekwondo, străinii din Elveţia şi din alte locuri unde am fost, se iau acuma după stilul nostru, la fel şi lotul României de kyokushin a adoptat foarte multe de la noi.
R : Îmi spuneai anul trecut că tu şi sora ta i-aţi făcut pe străini să îşi schimbe concepţia despre români şi România, în locurile în care aţi fost. Poţi să le spui şi celor care citesc acest material la ce te-ai referit?
AP : Eu şi sora mea i-am făcut pe elveţieni şi ceilalţi străini de la Campionatul European să îşi schimbe percepţia asupra românilor. Nu există competiţie în care eu şi sora mea să plecăm cu mâna goală, fără un aur. Când mergem la stagii, antrenorii de acolo se uită atent la noi deoarece avem multe din aceleaşi lovituri ca ei. Eu şi sora mea am muncit şi merităm să ne ştie lumea. Mare parte din Europa când aud despre Andreea Pavel, ştiu cine este! De la polonezi, austrieci, elveţieni, lituanieni, francezi, japonezi, nemţi, ruşi, moldoveni, belgieni, britanici, olandezi, etc, toţi ştiu cine sunt.
R : Dacă nu ai fi făcut un sport?
AP : Nu se poate! (râde…). Am 12 ani de sport, fac de când mă ştiu. Am început cu gimnastica. Mi-am petrecut mai mult de trei sferturi din viaţă făcând sport. Am ajuns că fac în fiecare zi acuma. Pentru mine, sportul nu mai este un hobby, este o necesitate.
R : Cine te-a ajutat să ajungi la acest nivel?
AP : Părinţii care ne susţin psihic şi financiar pe mine şi sora mea. Alex Mărginean care ne-a adus la taekwondo, şi antrenorul nostru de taekwondo, Florin Bîrluţ. La kyokushin, Sempai Cristi Hirsch alături de care am început, dl. Berghea şi dl. Relinschi, plus persoanele din afara ţării care ne-au ajutat la stagii.
R : Care este o dorinţă de-a ta?
AP : La karate kyokushin vreau să fiu primul junior din istoria României care să aibă centura neagră 2 DAN. La 14 ani, am luat examenul de centură neagră la seniori. Examenul l-am dat cu luptători care participă la Campionatele Mondiale şi Europene dedicate seniorilor.
Părerea colegilor şi antrenorilor de la Taekwondo :
Răzvan Tudor : „Andreea a venit din karate, m-am mirat că s-a obişnuit foarte rapid la taekwondo.Are o mobilitate grozavă, şi este genul de sportiv care are încredere în ce face”
Oana Pavel : „Este o soră bună cu care povestesc despre orice! Ea vrea să mă ajute tot timpul. Andreea nu renunţă. Şi când pierde, se motivează să fie mai bună, mereu!”
Alex Băilă : „Andreea a avut un pas în faţa multora pentru că a făcut o altă artă marţială. Este disciplinată! A evoluat foarte bine, trebuie să fie un pic mai ambiţioasă. O văd campioană dacă se ţine!”
Florin Bîrluţ (antrenor Hwarang Sibiu) : „Este foarte muncitoare, îi prevăd un viitor strălucit dacă rămâne la fel!”
Borne atinse până acum :
Peste 60 de medalii
Centura neagră la karate kyokushin, SENIORI
Progres anual în ambele discipline practicate, taekwondo şi karate
Este cunoscută şi temută de cea mai mare parte a Europei, la karate kyokushin
