Cei mai buni sportivi au căutat tot timpul să progreseze şi să devină şi mai valoroşi. Exact asta au făcut Dorian Neagu şi Tudor Răzvan în ultimii ani de zile. Ei reprezintă topul sportului sibian în 2012, 2013 şi 2014 cel puţin, ambii având nenumărate trofee în palmares, la taekwondo. Ştiind că mai au nevoie de îmbunătăţirea condiţiei fizice şi a modului de folosire a braţelor când lovesc, ei s-au dus şi la box pentru a învăţa să facă mai bine aceste lucruri. Ceea ce au văzut în sala sibiană le-a rămas în minte pentru totdeauna.
Dorian Neagu este medaliat naţional, european şi mondial, valoarea sa fiind recunoscută în toată România. El este cel mai bun la categoria sa. „Anul trecut mergeam la sala de box, pe sărite, cu 2-3 săptămani înainte de concursurile importante pentru pregătirea fizică, rezistenţă şi braţe. Sala nu era într-o condiţie prea bună, mă aşteptam ca ringul şi sacii să fie într-o stare mai bună la început, dar nu a fost cazul. Iarna era umeazeală, rece, făceam antrenament îmbrăcat cu un hanorac gros. Se vorbea că o să se facă sală la Olimpia. Dacă s-ar face sală, m-aş mai duce, şi sunt convins că ar veni foarte mulţi la box. Ar fi sala plină”.
Răzvan Tudor este multiplu medaliat naţional şi medaliat la Campionatul European. Acesta s-a dus în sala de box pentru a-şi îmbunătăţii modul de lovire cu pumnul, viteza acestora şi rezistenţa fizică. A fost numai de două ori acolo, dar nu a uitat deloc ce a văzut. „Am fost numai de două ori. Am fost la sala de box ca să îmi fac viteza şi rezistenţa pentru Campionatul Naţional. M-a ajutat să îmi reglez bine loviturile, sala este mare şi sunt mulţi saci. Antrenamentele sunt bune, alergi şapte kilometri la început. Sala lasă de dorit, este urâtă şi veche. Trebuie renovată, ringul este dezastru. Când am lovit cu mănuşile mi-am făcut rană la mână. Şi erau cele mai bune”.
