Muzeul Astra organizează sâmbătă, 19 iunie, de la ora 11, prima ediție a evenimentului „Joc și bucate oltenești”.
Este vorba despre un eveniment care include scenarii interactive de dans, interpretare instrumentală și demonstrații culinare, animând gospodăriile cu specific oltenesc – Stolojani, Oboga și Bălănești – din cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Invitați de marcă vor fi Călușarii din Frâncești, județul Vâlcea, iar prezența acestora este posibilă prin cadrul programului Animă Astra.
Bucătăresele – localnice din comuna Afumați, județul Dolj – vor pregăti la Gospodăria din Bălănești preparate tradiționale oltenești după următorul program: începând cu ora 10 se încing țesturile și plita pentru a se coace pâinea și azima cu dulceață. Mai apoi, se va face foc la ceaune pentru a se pregăti ciorba de lobodă și mâncarea de murături cu carne de porc.
„Călușarii din Frâncești, județul Vâlcea, vor reproduce dansul specific călușului prin cele trei etape: legarea steagului sau constituirea grupului (la gospodăria din Stolojani, județul Gorj), jocul călușului (în cadrul gospodăriei de olar din Oboga, județul Olt) și spargerea călușului (la gospodăria de pomicultor din Bălănești, județul Gorj). Ceata de călușari este o herghelie divină care luptă împotriva forței năprasnice a Rusaliilor (ielelor). Ceata, strict ierarhizată (mut, vătaf, ajutor de vătaf, călușari, stegar) este alcătuită din bărbați riguroși care, prin piesele de port popular, prin nume și prin imitarea tropăitului și galopului în timpul jocului caută să semene sau să se confunde cu caii. În funcție de zonă, numărul lor în ceată diferă.
Pot fi cete fără soț (5, 7, 9, 11, 13) și mai rar, cete cu soț (8, 10, 12). Obiceiul începea în Duminica Rusaliilor și se încheia peste 9 zile, în Marțea ciocului, atunci când era îngropat steagul și se desfăcea ceata, sau la 3 zile după Rusalii, în prima zi de marți. Călușul are rolul de a asigura fertilitatea și fecunditatea care, conform tradiției, sunt aduse de simpla prezență și de jocul călușarilor în gospodăriile oamenilor, în jurul mesei pe care gazda punea grăunțe, lână, apă, sare, pelin, usturoi, folosite în hrana animalelor sau la însămânțatul din anul următor”, a declarat Mihai Bănuț, muzeograf în cadrul Muzeului Astra.
„Jocul călușului este însoțit de bucate alese, precum tradiționala ciorbă oltenească de lobodă, mâncare de murături cu carne de porc și azmiță cu dulceață, un desert simplu, dar gustos. Pâinea la țest, bine coaptă și rumenită cu măiestrie de localnicele din Afumați, județul Gorj se va putea gusta de asemenea la gospodăria oltenească de pomicultor din Bălănești, județul Gorj.Țestul este considerat unul dintre cele mai vechi sisteme de coacere a pâinii folosit în țara noastră, în special în zona rurală din sudul țării (Câmpia Olteniei).
Denumirea este de origine latină, „testum” și înseamnă vas de lut, capac de argilă. Cel mai vechi țest a fost descoperit în comuna Fărcașele, județul Olt și datează din secolul al X-lea. Țestul era confecționat doar de femei, din lut (pământ galben) amestecat cu balegă de cal și câlți, în ziua a treia de Paști (sărbătoare cunoscută sub numele de Ropotin)”, a spusdr. Elida Todăriță, muzeograf în cadrul Muzeului Astra.
