dr. Delia Barabaș Leopold,

Sanatate 10.11.2017

Dr. Delia Barabaș Leopold: Trăiește clipa, dar cumpătat și responsabil

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.), în fiecare an, 40% din populație prezintă sentimente destul de severe de tristețe, supărare și dezamăgire. În prezent, numărul persoanelor care suferă de depresie este în creștere, îndeosebi din cauza schimbărilor rapide pe care le impune un mediu de viață alert, încărcat de responsabilități. Cum recunoaștem o persoană care suferă de depresie, ce se întamplă cu bolnavul care trece printr-un episod depresiv și cum poate fi redescoperită bucuria de a trăi ne spune dr. Delia Barabaș Leopold, medic specialist psihiatru.

 Care este diferența între depresie, meteosensibilitate și tristețe?

 La momentul actual, depresia reprezintă una din cele mai importante cauze de invaliditate de natură psihiatrică a populației, reprezentând o afecțiune medicală severă, în care elementele principale sunt dispoziția depresivă, pierderea interesului pentru orice activitate legată de: relațiile intrafamiliale, pasiuni, viață sexuală, îngrijire personală.

Astfel, dacă depresia reprezintă o problema gravă de sănătate mentală, ce cuprinde o varietate de simptome, tristețea este o stare emoțională, ce face parte din repertoriul uman cotidian.

Meteosensibilitatea se caracterizează printr-o stare de disconfort sau agravarea unor afecțiuni medicale datorită schimbărilor meteorologice (presiunea atmosferică, gradul de umiditate din aer, temperaturi oscilante). Cele mai des întâlnite simptome sunt: durerile de cap, amețeală, stările de iritabilitate, lipsa de concentrare, uneori, tulburări de somn. Simptomele pentru metosensibilitate variază de la o persoană la alta, fiind în strânsă legătură cu vârstă și starea generală.

 Cum recunoaștem o persoană care suferă de depresie?

 În general, o persoană care suferă de depresie trece destul de neobservată prin mulțime, deoarece ea „suferă în tăcere” și nu deranjează prin comportament, cum se întâmplă de exemplu în mânie.

Majoritatea aparținătorilor unei persoane cu tulburare depresivă se plâng că persoana dragă „nu mai este cum a fost odată”; modificările survin atât la nivelul ținutei vestimentare – care uneori poate fi neîngrijită, neglijată, expresia feței- uneori inexpresivă, cu colțurile gurii căzute, plâns fără motiv, scăderi sau creșteri în greutate cu oscilații ale apetitului alimentar, tulburări de somn, cât și asupra motivației, capacității de gândire sau de concentrare.

Oboseala și lipsa de energie fac ca cele mai mici sarcini să reprezinte un grad mare de dificultate, fapt ce duce la deteriorare semnificativă în domeniul social, familial și profesional.

 Care sunt semnele îngrijorătoare?

Gandurile negative, de moarte sau de suicide, reprezintă realmente o problemă majoră atât în identificarea lor, analiza conținutului, durata lor (recurente sau persistente), cât și în anticiparea punerii în practica a unui astfel de gest. Anual, un număr semnificativ de persoane se sinucid, iar un număr și mai mare savârșesc tentative de suicid.

 În ce situații ar trebui să cerem ajutor medical?

Este bine să cerem ajutorul medical chiar și atunci când modificările de comportament sau dispoziție sunt minore sau aparent banale. Cu cât stările depresive sunt tratate din timp, cu atât intensitatea și frecvența simptomelor scad. Starea de bine este esențială în zilele noastre, pentru o funcționalitate socio-profesională bună.

Care sunt cauzele apariției depresiei?

Cauzele depresiei au fost îndelung discutate, se consideră că la instalarea depresiei contribuie, atât perturbări biochimice la nivel cerebral, factori genetici, factori psihologici (personalități vulnerabile), cât și factori sociali precum: managementul familial, evenimente de viață negative (pierderea unei persoane dragi, divorț), stresul cronic (dificultăți materiale, conflicte interpersonale). Stresul cronic reprezintă un risc mai mare de a declanșa boala, decât un stres acut față de care se pare că suntem dotați cu mecanisme de adaptare mai bun

Unele medicamente pot să inducă stările depresive, cum sunt: unele antihipertensive, contraceptivele orale, hormonii corticoizi, suplimente sau supresoare ale apetitului alimentar.

Dintre afecțiunile medicale generale care pot favoriza apariția tabloului depresiv, se enumără: bolile neurologice (epilepsia, B. Parkinson), boli endocrinologice (tulburări tiroidiene sau de altă glandă endocrină), boli cardiovasculare – depresia înrăutățește evoluția pacienților coronarieni sau post-infarct și crește mortalitatea lor; cu cât depresia este mai mare, cu atât riscul coronarian este mai mare. În cazul femeilor, depresia se poate instala în perioadele premenstruale, în sarcină, după naștere, înainte, în timpul sau după menopauză.

Practic, ce se întâmplă efectiv cu persoana care trece printr-un episod depresiv?

Persoana care suferă de depresie este atât de copleșită de diversele simptome emoționale, fizice, comportamentale și cognitive încât, în timp, se produce o detresă în domenile importante de funcționare: socială, familială și profesională.

Astfel, se poate ajunge la destrămarea vieții de cuplu, neglijarea atribuțiilor de părinte, absentarea de la locul de muncă până la pierderea serviciului.

Uneori, persoanele cu depresie se pot refugia în alcool, acesta din urmă agravând stările depresive (crește riscul de suicid) ceea ce duce la un cerc vicios.

Nu  rareori depresia este mascată de diverse acuze somatice, cum ar fi: dureri de cap,  dureri abdominale, senzație de greață, uneori vărsături, lucru ce duce frecvent la întârzierea unui diagnostic și tratament de specialitate.

Un simptom aflat în strânsă legătură cu depresia este reprezentat de anxietate (teamă intensă, invalidantă, apărută brusc). În unele cazuri, acest simptom asociat cu dispoziția depresivă și ideația delirantă (de culpabilitate, inutilitate, devalorizare, sărăcire, eșec, ruină, incurabilitate) uneori halucinații, poate evolua spre un episod depresiv major, cu elemente psihotice.

Majoritatea simptomelelor depresive se caracterizează ca fiind prezente cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin două săptămâni, producând o deteriorare semnificativă în domenile de funcționalitate ale individului.

Cum poate redescoperi un bolnav de depresie bucuria de a trăi?

Uneori, doar efectuarea unor munci utile care să îi aducă satisfacții unei persoane cu depresie, nu sunt suficiente.

Starea de bine poate fi obținută asociind intervenții psihoterapeutice și psihiatrice cu căutarea motivației și a suportului social. Toate acestea au ca scop creșterea stimei de sine, dezvoltarea capacității critice cu privire la propriul comportament și acceptarea cu ușurință a noii condiții existentiale.

 Multă lume se teme de efectele secundare ale pastilelor care tratează depresia. Ca modalitate de tratament recomandați medicamentele sau psihoterapia?

Înainte ca un tratament specific să fie recomandat, psihiatrul are obligația de a realiza o evaluare diagnostică, sub forma unui interviu amănunțit.

Istoricul medical și personal, contextul cultural și factorii de mediu pot releva uneori aspecte individuale importante în intervenția terapeutică potrivită și astfel efectele secundare să fie ocolite.

Antidepresivele pot fi prescrise pentru corectarea dezechilibrului chimic de la nivel cerebral. Aceste medicamente nu sunt sedative, euforizante sau tranchilizante. Nu provoacă dependența.

Combinația intervenției psihoterapeutice cu cea medicamentoasă duce deseori la rezultate bune, atât în ameliorarea rapidă a simptomatologiei, cât și în scăderea recăderilor.

Ce putem face pentru a nu ajunge la depresie în urma unor eșecuri, a unor șocuri emoționale, a unor traume?

 Nu există un ghid universal în acest sens, fiecare individ acționează în funcție de capacitatea sa de adaptare, respectiv de personalitatea sa, de intensitatea și frecvența situațiilor și evenimentelor existențiale stresante, percepția personală asupra lumii și viitorului.

Este important să fim buni organizatori legat de timpul repectiv, energia investită în acțiunile proprii. Trebuie să ne detașăm mai mult de tot ce este legat direct sau indirect de părțile materiale și să ne „permitem” mai multe pentru obținerea stării de bine.

Cum poate fi ajutat de cei din jur cel care suferă de depresie?

Rețeaua de suport social ocupă un loc important în menținerea unei stări de funcționalitate socială și psihică. Astfel, aceasta poate fi alcătuită din rude, prieteni, voluntari, preot, pacienți care au trecut prin depresie și sunt dispuși să împărtășească din experiențele lor și, nu ultimul rând, psihoterapeuți și psihiatri.

Impactul pe care îl are o rețea de suport social în recuperarea pacientului este foarte importantă, în unele cazuri trebuind să fie pusă pe aceeași treaptă ierarhică cu terapia medicamentoasă și psihoterapia.

Relatiile sociale prin comunicare oferă oportunitatea de a exprima și de a primi afecțiune, dragoste, considerație, aspecte importante în construirea și menținerea identității personale, respectiv a stimei de sine.

Majoritatea persoanelor care suferă de depresie încearcă să se redreseze singure la începutul apariției simptomelor; atunci când capacitatea lor de adaptare la noile condiții de viață sunt depășite, încep să dea semne de neajutorare. Acesta este momentul când noi, care reprezentăm rețeaua de suport social a persoanei suferinde, trebuie să dăm dovadă de răbdare, înțelegere, compasiune și să cântărim rapid seriozitatea situației pentru a cere ajutor profesionist cât mai rapid, devenind responsabili de viața bolnavului suferind. Există, însă, unele situații când pacientul nu are niciun apropiat sau nu îndrăznește „să deranjeze” persoanele apropiate cu nemulțumirile personale. Atunci consecințele pot fi devastatoare. Astfel, când totul nu mai are niciun rost și pare pierdut, suportul social reprezintă un mediu în care ești acceptat și valorizat, poți comunica și ajuta. Se dezvoltă în felul acesta abilitățile de relaționare sociale – un mediu în care se pot exprima și prezența ideile și planurile personale, de a cere și de a da ajutor.

Oamenii sunt specii sociabile, comunicarea reprezentând unul din marile noastre avantaje. Trebuie să ne folosim de acest instument mai mult și mai eficient.

Poate fi prevenită depresia? 

Părerile sunt împărțite legat de posibilitatea prevenirii depresiei. Desigur, ar fi mult mai ușor dacă ar exista, să zicem, un vaccin împotriva depresiei, dar nu există …deocamdată. Un regim de viață echilibrat care să includă exercițiile fizice și sportive de orice fel, evitarea stresului și a situațiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool sau de substanțe psihoexcitante, precum și un program de somn ordonat, poate reduce în unele cazuri riscul depresiei. Realitatea este, însă, că trăim într-o lume în care modificările psihosociale rapide ne îndeamnă la un stil de viață propriu. De aceea, eu, personal recomand „Carpe  Diem” (Trăiește clipa), dar cumpătat și responsabil.

Ad