Transpirații, stare de leșin, frica de a nu înnebuni, frisoane sau valuri de căldură. Iată doar câteva dintre simptomele cu care se confruntă o persoană care trece printr-un episod de atac de panică. Care sunt cauzele acestei afecțiuni, cum poate fi tratată și ce stil de viață trebuie să adoptăm pentru a preveni atacurile de panică ne spune dr. Felicia Mitrea, medic primar psihiatru, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu.
Prin ce se caracterizează atacurile de panică?
Atacul de panică este o perioadă distinctă de frică intensă sau disconfort, în care apar o serie de simptome ce ating intensitatea maxima în decurs de 10 minute sau mai puțin și care se asociază cu senzația morții iminente și dorința de a scăpa. Simptomele care apar sunt: bătăi puternice ale inimii, palpitații sau accelerarea ritmului cardiac, transpirații, tremur, senzatie de sufocare, dureri în piept, greață, senzație de amețeală, dezechilibru, leșin, sentiment de irealitate sau detașare de sine însuși, frica de a nu pierde controlul sau de a nu înnebuni, senzație de amorțeală sau furnicături,frisoane sau valuri de căldură. Un atac de panică este urmat adesea de teama persistentă de a avea un alt atac.
Care sunt cauzele care generează un atac de panică?
Cauza exactă a tulburărilor legate de panică nu este cunoscută, se crede că este rezultatul unui dezechilibru între neurotransmițătorii din creier. Un atac de panică poate fi inopinat, spontan, survine din senin, nu este asociat imediat cu un factor declanșator. Alteori, atacurile de panică sunt cauzate de stimuli externi, cum ar fi un obiect (ex.cutit, ac) sau o situație fobică (ex.frica de înălțimi, locuri aglomerate) sau stimuli interni, de exemplu ,o stare de excitație fiziologică crescută, într-o cameră caldă, neaerisită. Există posibilitatea ca un om să aibă atacuri de panică fără să dezvolte o tulburare legată de panică. Atacurile de panică pot fi determinate de: ingestia unei cantități mari de alcool sau oprirea bruscă a consumului, ingestia unor cantități mari de băuturi cofeinizate, fumatul excesiv, medicamente folosite în tratamentul astmului, consumul de droguri, stres cronic, naștere în trecutul apropiat, o operație cu anestezie generală, hipertiroidia, afecțiunile cardiace, epilepsia, astmul bronșic, depresia și alte tulburări anxioase.
Ce categorii de persoane sunt mai predispuse la această afecțiune?
Este posibil ca frecvența acestei tulburări să fie de aprox. 8 ori mai mare la rudele biologice de gradul 1 ale celor care suferă de această tulburare dar un risc crescut au și cei care au părinți cu depresie sau tulburare bipolară . În practică clinica însă, se constată ca jumătate până la trei sferturi dintre pacienți nu au nici o rudă biologică de gradul 1 afectată.
La ce complicații pot să ducă atacurile de panică?
Persoanele care suferă atacuri de panică se tem de faptul că acestea ar putea fi simptomele unei boli grave, nediagnosticate, care le pune în pericol viață (ex.boală cardiacă, epilepsie) și în ciuda faptului că investigațiile medicale repetate sunt nomale, răman temători și sceptici.O alta consecință este faptul că unii indivizi își modifică semnificativ comportamentul ca răspuns la atacuri (ex.își abandonează serviciul) sau poate apare un comportament de evitare a situațiilor care declanșează atacul, atunci când acestea sunt decelate.
Cum pot persoanele din jur să ajute o persoană care suferă de un atac de panică?
Deoarece sunt dificil de deosebit simptomele atacului de panică de cele ale infarctului miocardic sau ale unei alte probleme medicale serioase, atunci când este vorba despre o persoană care nu a fost diagnosticată cu o tulburare de panică este mai prudent să cerem ajutor medical.
În situația în care avem de-a face cu o persoană cunoscută cu această tulburare trebuie să încercăm să aflăm ce a declanșat atacul, să o liniștim, să o ajutăm să-și recapete ritmul respirator normal prin metoda număratului (pacientul este încurajat să inspire și să expire în timp ce persoana care acordă ajutor numără cu voce tare, tot mai rar, până când observă că ritmul respirator s-a normalizat) sau prin metoda pungii de hârtie (persoana este rugată să respire într-o pungă de hârtie plasată în dreptul gurii și nasului, astfel încât aerul expirat să poată fi reinspirat; se repetă de10 ori, apoi este pusă să respire fără pungă 15 secunde. Acest procedeu nu se repetă mai mult de 3 ori. ) Persoana nu trebuie lăsată singură . Dacă simptomele nu cedează în 15-20 minute, trebuie solicitat ajutor medical de urgență.
În ce situație e nevoie să se meargă la medic pentru ajutor specializat?
Consultul se face atunci când: atacuri de frică intensă sau anxietate survin fără motiv, survine un atac de panică sau îngrijorarea că va apare un viitor atac de panică, îngrijorare care interferă cu activitățile zilnice, apar simptome ocazionale fără o cauză anume (ca si dificultățile de respirație sau dureri precordiale).
Ce modalități de tratament există?
Tulburările cauzate de panică pot fi controlate medicamentos și prin psihoterapie.
Tratamentul medicamentos presupune antidepresive din categoria inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei, antidepresive cu mecanism dual sau benzodiazepine, care sunt folosite pentru combaterea rapidă și pe termen scurt a simptomelor și pot fi folosite singure sau în combinație cu un antidepresiv. Medicamentele din primele două categorii reprezintă tratamentul de lungă durată iar benzodiazepinele se asociază doar la începutul tratamentului și vor fi oprite când medicația de lungă durată devine eficientă și starea pacientului se îmbunătățește.
Psihoterapia.Pentru tratamentul acestor tulburări este utilă terapia cognitiv-comportamentală(care urmărește modificarea tiparului de gândire și comportament), terapia prin expunere, tehnici de relaxare musculară progresivă, hipnoză, meloterapia.
Pe ce durată poate suferi o persoană de atacuri de panică repetate?
Atacurile de panică pot surveni cu o frecvență și intensitate variabilă. De exemplu, poate apare un atac pe săptămână, care survine regulat, timp de mai multe luni sau pot apare accese cu atacuri zilnice timp de o săptămână separate de săptămâni sau luni fără atacuri sau cu atacuri mai puțin frecvente, 1-2atacuri/lună timp de mai mulți ani. Trebuie menționt faptul că și insituțiile în care afecțiunea pare a fi sub control, după oprirea tratamentului atacurile pot reapare.
Cum pot fi prevenite atacurile de panică?
Este dificil de realizat acest lucru. Numărul atacurilor de panică poate fi redus printr-un tratament adecvat având drept scop reducerea anxietății, limitarea factorilor declanșatori precum alcoolul, fumatul, băuturile cofeinizate, tratamentul eficient al afecțiunilor care se asociază cu atacul de panică (boli cardiace, hipertiroidia, anemia, epilepsie, astm bronsic, depresie), control medical dacă simptomele se înrăutățesc. Evitarea unor situații sau locuri unde s-a produs un atac de panică nu garantează faptul că acesta nu poate apărea în alte circumstanțe, ba chiar mai mult, acest comportament de evitare poate crește anxietatea.
Ce stil de viață trebuie să adoptăm pentru a nu dezvolta acest tip de afecțiune?
Așa cum am precizat mai sus, trebuie să încercăm să limităm factorii externi care pot declanșa atacuri de panică sau generează stare de tensiune psihi
că, să evităm perioadele de stres prelungit, să ne acordăm suficient timp pentru odihnă, să ne prezentăm la medic pentru controale preventive și să tratăm corect afecțiunile de care suferim.
