Timp de trei zile, mai exact în perioada 4-6 iunie, ambasadori sau reprezentanţi ai ambasadelor din 18 ţări, precum şi investitori din ţară şi din străinătate, sunt invitaţi la Sibiu pentru Conferinţa Internaţională de prezentare a oportunităţilor de afacere în judeţ. În cea de-a doua zi, joi, 5 iunie, toţi invitaţii au luat parte la o sesiune de dezbateri şi prezentări pe marginea facilităţilor şi planurilor de dezvoltare din judeţ în domeniul industrial, economic şi turism.
Participanţilor la Conferinţa Intenaţională le-a fost prezentat judeţul Sibiu şi prin viziunea regizorului Dumitru Budrală, mai exact prin filmul „ Judetul Sibiu, Poarta de sud a Transilvaniei”,care explorează frumusețile orașului și județului Sibiu, în contextul în care, de curând, orașul Sibiu a fost inclus de către Huffington Post într-un top al celor mai fermecătoare destinații europene. De asemenea, le-a fost prezentată şi strategia de dezvoltare economică bazată pe patru axe strategice (infrastructură modernă şi competitivă, industrie performantă, agricultură modernă şi turism).
Mircea Ureche: E geu cu fiscalitatea mare şi lipsa investiţiilor pentru susţinerea producătorilor tradiţionali
După prezentarea proiectelor prioritare în aceste domenii, a luat cuvântul pentru a-şi prezenta povestea de succes şi unul dintre cei mai importanţi producători din industria panificaţiei din judeţul Sibiu, Mircea Ureche. Însă, în loc de cuvinte de laudă, acesta s-a plâns de direcţia în care se îndreaptă România, care nu investeşte suficient pentru a ajuta producătorii tradiţionali şi de fiscalitatea excesivă.
„… Ne cramponăm că suntem şi noi buni la ceva. Fiscalitate şi Democraţie. Bună afacere. Şi (…) şi cu banii luaţi. Frumos dar şi periculos. În zona noastră, producţia de făină şi fabricarea pâinii sunt realizate încă natural şi, în această zonă, o să găsiţi cea mai bună pâine de pe o suprafaţă foarte mare a României şi a Europei. Normal ar fi acum să luptăm şi să cerem ajutorul şi să ne întoarcem la natural, la cât mai mult natural, căci, în jurul nostru, natura este încă frumoasă şi generoasă. Dacă s-ar fi investit în această zonă (judeţele Olt, Vâlcea şi Sibiu), ar fi devenit paradis natural. Cu tradiţiile şi obiceiurile pe care le avem, cu ape limpezi şi cristaline, cu mâncare bună şi gustoasă, oameni sănătoşi şi oaspeţi mulţumiţi şi sănătoşi. N-ar fi târziu, dar e greu. Greu cu mentalitatea, obişnuinţa şi comoditatea. Eu, conştient de investiţiile realizate, mă simt dator să trag un semnal de alarmă: natural şi nu bio! Bio lasă loc de multe interpretări şi păcăleli. Cred că majoritatea ştiţi că Prinţul Charles ne-a luat-o înainte redescoperind România şi naturalul. De ce România? Bine că e România!”, a mărturisit Mircea Ureche în faţa invitaţilor.
În aceeaşi directie au continuat şi invitaţii străini care au fost îndemnaţi să ia cuvântul. Atât ataşatul economic al Belgiei, cât şi ambasadorul Poloniei nu au fost de acord cu proiectele de dezvoltare a turismului de masă propuse în regiunea Sibiului, susţinând că acest lucru ar duce la distrugerea climatului natural.
Belgia: S-ar putea să vă treziţi aici cu un turism de masă care ar putea să degradeze ceea ce este natural şi frumos
Ataşatul economic şi comercial al regiunii Valone AWEX din Belgia, Beatrice Man, a atras atenţia autorităţilor locale că turismul de masă, în lipsa unei educaţii de protejare a zonelor naturale, care, din păcate, în România nu există, bogăţiile şi frumeseţile Sibiului ar putea să facă mai mult rău decât bine judeţului.
“Am văzut că insistaţi mult pe proiectele de dezvoltare a turismului, ceea ce este foarte bine. Este foarte bine să dezvoltăm turismul, dar la nivel national ar trebui făcută o educaţie foarte importantă, pentru că dezvoltând foarte mult acest potential turistic s-ar putea să vă treziţi aici cu un turism de masă care ar putea să degradeze ceea ce este natural şi frumos”, a spus Beatrice Man, dând exemplu Valea Frumoasei care arată ca un sanctuar.
Belgia este al 12-lea investitor în România cu o investiţie de 250 de miliarde de euro.
Polonia: polonezii nu vin aici să vadă turismul de masă, hoteluri imense, parcări de 3000 de maşini, ci dimpotrivă, doresc să vadă acest microturism, pe scară mică, agroturism, locurile frumoase, istorice, pe care le aveţi aici
Ambasadorul Poloniei, Marek Sycyzgiel, a avut aprecieri similare la planurile de dezvoltare turistică, acesta referindu-se în special la staţiunea Păltiniş.
“Am fost foarte impresionat de acest proiect gigant al Păltinişului. M-a impresionat această staţiune frumoasă. Mi-e teamă un pic de scara, de mărimea acestui proiect. Ar putea fi o provocare foarte mare pentru protecţia acestei staţiuni. 3000 de maşini ar putea, de fapt, duce la distrugerea microclimatului şi chiar a caracterului staţiunii. Eu călătoresc prin România mult şi am văzut proiecte similare mai ales pe la staţiunile din Suceava, Neamţ, Prahova, Braşov…Sunteţi sigur, domnule ministru (ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, n.r.), că există cerere suficientă în România pentru a absorbi oferta deja mare. Pentru că aveţi competiţie deja în interiorul României. Aveţi competiţie şi în Italia, Austria, Bulgaria şi ceea ce am învăţat de iarna trecută, când am fost la Braşov, este că vremea este imprevizibilă şi poate tranforma un sezon turistic într-un dezastru. Şi vremea nu poate fi controlată”, a avertizat Marek Sycyzgiel, precizând că turiştii polonezi, care sunt pe locul cinci ca număr, în topul vizitatorilor străini care vin în România, nu vin să vadă turism de masă.
“Polonezii nu vin aici să vadă turismul de masă, hoteluri imense, parcări de 3000 de maşini, ci dimpotrivă, doresc să vadă acest microturism, pe scară mică, agroturism, locurile frumoase, istorice, pe care le aveţi aici. Eu cred că acesta este oferta comparativ atractivă a regiunii, nu proiectele de turism în masă pe care le planificaţi dumneavoastră. Vă rog nu faceţi aceeaşi greşeală pe care am făcut-o noi în Polonia, investind în hoteluri cu 3000 de paturi în locuri în care natura ar trebui protejată”, a încheiat ambasadorul Poloniei.
Directorul Camerei de Comerţ şi Agricultură a judeţului Sibiu, Eugen Iordănescu, a încercat să-i lămurească pe interlocutori, spunând că dezvoltarea turismului de masă a fost concepută corelat cu un plan consistent de protecţie.
“În legătură cu turismul de masă, noi credem că România este o ţară care trebuie vizitată şi Sibiul, prin excelenţă, e un loc care merită vizitat. Avem zone care sunt situri Natura 2000, avem zone care sunt rezervaţii naturale şi, sigur, situaţia este diferită. Într-o zonă naturală şi rezervaţie controlăm turismul de masă obligatoriu, nu putem avea turism de masă în nicio rezervaţie. Nu ne aşteptăm ca cineva să construiască pe Iezer Cindrel. Exclus. Şi nu este un vis urât, este exclus. În ceea ce priveşte siturile Natura 2000, care ocupă o bună parte din judeţul Sibiu, credem că ele pot face şi obiectul turismului de masă, pe baza unui plan foarte consistent de protecţie, care va face o separare între partea de facilităţi care trebuie oferite şi partea care trebuie conservată”, a precizat Iordănescu, dând exemplu ca zonă care se pretează turismului de masă Valea Hârtibaciului.
Camera Europeană de Comerţ (EuCham-European Chamber): Care sunt acţiunile concrete pentru politica de “Zero toleranţă făţă de corupţie”?
Preşedintele EuCham, Michele Orzan, a dorit să ştie care sunt acţiunile concrete pe care Sibiul le face pentru a promova politicile prezentate ca “Zero toleranţă faţă de corupţie”.
“Am fost foarte impresionat când am citit o primă prezentare care se intitulează “Zero toleranţă faţă de corupţie”. Deci, integritate, etc. Aş dori să ştiu care sunt acţiunile concrete care sunt implementate pentru această politică?”, le-a cerut Orzan autorităţilor să explice.
Aici reprezentanţii locali au adus ca argument principal crearea Ghişeului Unic de avizare pentru investitori, care, pe lângă faptul că scurtează procesul de obţinere a autorizaţiilor de construcţie şi demolare, elimină şi contactul uman dintre funcţionarii publici şi cei care solicit avizele. Potrivit reprezentanţilor locali, ghişeul va elibera în mod electronic aproape toate autorizaţiile necesare, eliminând birocraţia dintre investitor şi toate companiile care emit autorizaţii.
Problema mediului la Copşa Mică…?
Participanţii la Conferinţa Internaţională au mai dorit să ştie şi dacă în judeţ este teren agricol de vânzare, care este situaţia juridică a Aeroportului de la Sibiu sau dacă problema poluării de la Copşa Mică a fost rezolvată.
“Copşa Mică,din cauza unei întreprinderi socialiste care a produs negru de fum şi din cauza unei alte întreprinderi care făcea extracţii de metale grele a fost, la un moment dat, cel mai poluat loc din Europa. În acest moment suntem foarte departe de această situaţie. Au fost făcute operaţiuni de mediu foarte consistente. În momentul de faţă, la Copşa Mică cresc cartofi şi cartofii pot fi mâncaţi ca orice alţi cartofi din altă parte. Nu se mai deversează niciun fel de substanţă în atmosferă de mai bine de 20 de ani şi toate eforturile noastre conjugate sunt pentru a aduce zona în stare de perfecta ecologizare. Sunt acolo o mulţime de proiecte, de la plantaţii de salcie care produc salcie pentru folosinţă energetică cu marele beneficiu că salcia scoate metalele grele din pământ, până la refacerea fostelor platform industrial şi aducerea lor la zero. Nu se află într-o stare perfecta, dar este una foarte bună şi continua atât investiţiile cu finanţare locală, judeţeană şi guvernală, dar şi pe axele europene în legătură cu mediul. În legătură cu aeroportul, este o regie Autonomă, în proprietatea exclusivă a Consiliului Judeţean Sibiu, iar în legătură cu terenurile agricole, da, există terenuri agricole de vânzare”, i-a lămurit Iordănescu pe participanți.
La conferinţă a fost invitat şi directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), care este şi ambasador cultural al României şi care i-a invitat pe reprezentanţii străini să participe la deschiderea festivalului, care va avea loc astăzi, vineri, 6 iunie, dar şi la reprezentaţia regizorului Silviu Purcărete, Faust, pe care a prezentat-o ca jucabilă în puţine locuri din lume din cauza numărului mare de actori implicaţi.
