Jazziștii din Orlat

Alina, Sara, Ghiță, Teodora, Nana, Liviu, Marius și Florin sunt cei 8 mebri ai formației de jazz CPO (Centrul de Plasament Orlat). Toți copiii cântă instrument și voce și sunt „creația” inginerului Radu Popescu. Fost absolvent al Liceului de Muzică și al Școlii Populare de Arte, în prezent antreprenor, acesta a văzut neputința copiilor de a se face vizibili, de a interacționa cu societatea și de a fi conectați lumii din jur. A văzut cât de neputincioși și speriați sunt atunci când părăsesc sistemul și a decis că trebuie să facă ceva pentru ei. Ceva dezinteresat, ceva din care să nu aibă câștig material, dar să-l facă bogat din punct de vedere moral. Așa a decis să-i învețe să cânte jazz, iar copiii au înflorit.
Acum este rândul nostru al tuturor, de la autorități și până la oameni simpli, să-i vedem, să-i căutăm și să-i ascultăm.
 
„Muzica este ceva minunat. Îmi place să cânt alături de colegii mei de trupă, mă simt bine cu ei. Când vin aici, uit de toate, las totul deoparte și sunt într-o altă lume. Sunt într-o lume a muzicii în care sunt fericită și unde scap de stres și de toate gândurile urâte. Inițial, a fost greu, pentru că am început de la zero. Dar acum, când văd cât am evoluat, sunt foarte mândră de trupa mea. Se văd experiența și performanțele pe care le-am obținut”, spune Alina, un fost copil al Centrului din Orlat, membră a formației CPO și elevă la Liceul Pedagogic din Sibiu.
Asta face Radu Popescu pentru copiii de la Centrul de Plasament din Orlat. Îi duce într-o altă lume, o lume a frumosului, o lume liberă în care nimeni nu-i judecă, nimeni nu-i marginalizează și toți îi aplaudă. Pentru cei opt copii, membri ai formației de jazz CPO, asta înseamnă totul.
Povestea a început-o Radu Popescu, reprezentant al Asociației Porto Jazz Music, un iubitor de muzică și cântăreț de jazz, inginer de profesie. Este proprietarul a două magazine alimentare mici, iar în urmă cu câțiva ani a angajat două fete, trecute de 18 ani, care veneau de la orfelinatul din Orlat. Ieșiseră din sistem, dar statul încă le ajuta, cu condiția de a-și găsi un loc de muncă. A fost însă șocat de starea în care erau fetele. Își amintește că nu putea comunica cu ele, păreau sălbatice, rupte de lumea asta, habarniste, după cum le descrie el. A fost momentul în care a decis că trebuie să facă ceva pentru acești copii. A vorbit cu Ciprian Oancea, asociatul său, și, pentru că ambii erau pasionați de muzică, au decis să o folosească în a-i ajuta pe copiii din Centrul de Plasament Orlat să se descopere, să aibă încredere în ei și să devină vizibili într-o societate care, de multe ori, refuză să-i vadă. Așa au pornit împreună în aventura CPO, o formație de jazz care să cânte și să-i încânte pe toți cei care au bunăvoința să-i asculte.
„A fost cel mai bun mod pe care l-am găsit și prin care am reușit să-i facem pe acești copii să socializeze și să intre în societate prin muzică. Am decis să-i învățăm să cânte jazz, în primul rând pentru că avem o istorie a jazz-ului în Sibiu și apoi, pentru că jazz-ul înseamnă creativitate, libertate, comunicare. Este o atitudine”, spune Radu Popescu.
4 ani de jazz
2014 a fost anul în care planurile lui Radu Popescu au început să prindă contur. Prezent în Centrul din Orlat a început selecția copiilor. A fost o selecție intuitivă, bazată pe teste ritmice, pentru că, din punct de vedere armonic și molodic, acei copii erau imposibil de testat. Nivelul lor de socializare era foarte redus, erau timorați și închiși în ei, însă Radu a mers întotdeuna pe principiul că 99% dintre oameni au ureche muzicală din naștere, însă aceasta se atrofiază în timp, pentru că nu este pusă la muncă. Se pare că a avut dreptate. A început să lucreze cu micuții de la zero, fără ca ei să aibă vreo cunoștință în domeniul muzicii, iar astăzi cântă cu ei pe stradă, la evenimente și la marile baluri, mândru de evoluția lor. Copiii sunt apaludați, mai ales de colegii lor din alte școli, li se cer autografe și sunt urmați ca exemplu. Astăzi sunt 8 copii cu vârste între 10 și 16 ani în formație și fac repetiții de două ori pe săptămână. Copiii sunt aduși de la Orlat, după ce își termină școala, pentru a exersa câte două ore. Cu toții sunt încântați de ceea ce fac. Ei spun că instrumentele la care cântă îi definesc, iar muzica îi ajută să se simtă liberi și mai aproape de ceilalți oameni. Momentul lor preferat este acela în care fac trei reverențe la finalul oricărui spectacol. Alina îi prezintă atunci pe toți, pe acorduri de jazz. Este momentul în care aplauzele se aud, iar ei realizează că ceea ce fac este cu adevărat important.
„Atunci știm că cineva apreciază toată această muncă a noastră și ceea ce facem noi”, așa cum spune Sara.
Muzica îi schimbă. Sunt alți copii
Atât Radu Popescu, cât și Daniela Neguț, șef de centru la Orlat, au urmărit evoluția acestor copii și știu că ceea ce fac trebuie să continue. I-au văzut deschizându-se către lume, asemeni unor boboci curajoși și își doresc să mărească proiectul. Pentru că centrul de plasament a primit de curând încă un microbuz vor aduce până la 15 copii să facă muzică.
„Îi ajută în dezvoltarea lor. La început erau închiși în ei, se simțeau maginalizați. Erau greu de abordat. De când fac muzică socializează mult mai bine și nu le mai este frică să meargă în societate. Muzica și ieșirea din centru i-a ajutat foarte mult”, spune Daniela Neguț.
„Eu îi iubesc pe acești copii. De când sunt în formația CPO au devenit un pol de interes pentru ceilalți copii din centru. Sunt deja exemple pozitive demne de urmat. Formația are un portofoliu grozav de melodii pe care copiii le cântă cu drag. De când suntem în acest proiect cel puțin 4 copii au fost luați în plasament, pentru că au fost văzuți. Este o finalitate frumoasă. În fond asta ar trebui să fie și menirea proiectului. Acești copii să-și găsească o familie”, spune și Radu.
Acum că-i cunoașteți, când vă prinde dorul de muzică bună chemați-i! Vor veni cu siguranță cu zâmbetul pe buze și acordurile în buzunar.
 
Casetă
Alina și Sara sunt în formație încă de acum 4 ani. Fetele au 16 ani și sunt veretanele grupului. Sara iubește să vină la repetiții pentru este un loc pozitiv, iar muzica o face să se simtă specială. Este fericită că poate face ceva ce nu fac fac toți copiii. A exersat și a evoluat mult în ultimii ani.
Ghiță (12 ani) – Când este în fața publicului spune că nu mai simte nimic în afara muzicii pe care o cântă.
Florin (11 ani) este cel mai vorbăreți dintre băieți și cântă la bas și în formație de aproape un an.
Liviu (10 ani) câtă la tobă mare și îi place muzica ușoară. Melodia preferată este „ What a wonderful world”
Marius (11 ani) cântă la percuție și la ukulele. Îi plac toate melodiile pe care le cântă și se simte liber atunci când o face.
Teodora (12 ani) – este în formație de 2 ani. Momentele ei preferate sunt acelea în care cântă.
Elena, Nana cum o strigă toți cântă la acordeon și iubește să fie alături de colegii ei de trupă.