Dr. Georgeta Marga: Numărul cazurilor de hepatită A, în creștere

Hepatita tip A este o boală a ficatului, cauzată de apariția unui virus. Acesta poate fi transmis prin apă, alimente sau contactul direct cu o altă persoană infectată. Din fericire, boala poate fi complet vindecată, iar posibilitatea de a reapărea este nulă, întrucât corpul dezvoltă anticorpi care ne protejează de o nouă îmbolnăvire pe toată durata vieții. Care sunt simptomele hepatitei A, în ce constă și cât durează tratamentul, dar și cum poate fi prevenită  ne spune dr. Georgeta Marga, medic primar epidemiolog în cadrul Direcției de Sănătate Publică Sibiu. 
Care sunt cauzele apariției hepatitei tip A?
Hepatita virală A (HVA), supranumită „boala mâinilor murdare” este o boală infecțioasă specifică omului, care afectează ficatul și este produsă de virusul hepatitic A (identificat pentru prima dată în 1973).
Boala este răspândită în toată lumea, iar condiţiile igienico-sanitare influenţează puternic acest fenomen.
Care sunt simptomele, cum se manifestă?
Boala are, de obicei, un debut brusc cu febră, stare generală de rău, inapetenţă, greaţă, icter, urină de culoare închisă şi scaune decolorate. De regulă, simptomele durează maxim 2 luni, dar se pot prelungi până la 6 luni. La copiii cu vârstă mai mică de 6 ani, cele mai multe infecţii sunt asimptomatice (70%), iar după această vârstă, infecţia este de obicei simptomatică, cu forme icterice la peste 70% dintre pacienţi.
Formele clinice variază de la uşoare până la severe şi rareori survine hepatită fulminantă şi insuficienţă hepatică cu risc de deces (0.1 – 0.3%).
Prin ce modalități se poate pune un diagnostic pentru această afecţiune?
Analizele biochimice din sânge (transaminaze, bilirubină), cât şi un examen de urină (urobilinogen) evidenţiază existenţa unei hepatite, însă confirmarea hepatitei de tip A se face prin teste serologice.
Care sunt căile de transmitere ale acestei boli?
În hepatita virală de tip A, cunoscută drept hepatită epidemică, transmiterea se face cel mai frecvent pe cale fecal-orală: virusul hepatitei A este eliminat abundent în materiile fecale şi poate supraviețui în mediu pentru perioade lungi de timp. Infecţia este dobândită prin ingerarea de alimente sau apă, contaminate cu materii fecale.
Boala se mai poate transmite direct de la persoană la persoană, în condiţii precare de igienă sau ocazional, prin contact sexual şi transfuzii de sânge.
Ce categorii de persoane sunt vulnerabile în fața acestei boli?
Sunt considerate populaţie la risc: persoanele neimunizate care călătoresc în zone cu frecvenţă crescută a HVA, grupuri populaţionale care trăiesc în condiţii sanitare improprii, persoane care folosesc droguri injectabile, homosexualii și, foarte rar, beneficiarii de sânge și produse din sânge.
Copiii cu vârste între 5-14 ani şi tinerii sunt cei mai afectaţi, iar cele mai multe cazuri raportate sunt în lunile septembrie si octombrie (după reluarea cursurilor în colectivităţi).
Ce măsuri de tratament există și cât durează vindecarea?
Nu există un tratament specific, ci doar simptomatic, bazat pe administrarea de vitamine şi protectoare hepatice. Totodată, regimul alimentar specific şi repausul prelungit sunt foarte importante pentru vindecare, care survine în 2-6 luni.
Ce presupune regimul alimentar?
Regimul alimentar recomandat bolnavilor de hepatită nu este foarte restrictiv, nici pretenţios sau costisitor.
Regimul urmăreşte să nu solicite în mod deosebit funcţia hepatică, excluzând: alimente grase, prăjeli, băuturi alcoolice de orice fel, băuturi răcoritoare cu coloranţi şi conservanţi sintetici (energizante, cola, etc).
Cu adevărat importante sunt: modalitatea de pregătire a alimentelor, precum şi prospeţimea acestora şi orele la care bolnavul îşi programează mesele.
La ce complicații poate duce o hepatită tip A, netratată corespunzător?
Din fericire, hepatita A nu lasă daune permanente ficatului şi nu se cronicizează. În cazuri foarte rare, boala poate declanşa pierderea subită a funcţiilor hepatice, în special la persoanele foarte în vârstă, care suferă deja de boli hepatice cronice. Insuficienţa hepatică necesită tratament prelungit în spital.
Cei care au avut de-a lungul vieții hepatită A, devin imuni la  infecţie?
Da, imunitatea după infecţie persistă pe tot parcursul vieţii.
Care este situația la nivelul județului Sibiu, cu privire la această boală?
De la începutul anilor 2000, când se înregistrau în judeţ peste 900 de cazuri anual,  numărul acestora a scăzut considerabil, fără a depăşi 300 de cazuri anual în ultimul deceniu, respectiv sub 150 de cazuri anual în perioada 2010-2016. Acesta este modelul de evoluţie din ţările civilizate, reflectând îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare.
Cu toate acestea, în ultimii 2 ani calendaristici, numărul cazurilor este în creştere, doar anul trecut fiind raportate în judeţ peste 260 de cazuri, majoritatea survenind sub formă de focare, în comunităţi cu populaţie din categorii sociale defavorizate, de regulă din mediul rural, care trăiesc în locuinţe supraaglomerate, adesea fără apă curentă, cu deficienţe în colectarea deşeurilor fecaloid-menajere şi  având deprinderi igienico-sanitare reduse.
Intervenţia în aceste focare (cu scopul de a opri răspândirea infecţiei în populaţie), se face sub îndrumarea specialiştilor din compartimentul nostru, prin implicarea personalului medico-sanitar din cabinetul de medicină de familie, împreună cu personalul comunitar (asistent comunitar şi mediator sanitar) existent în primăria locală,  respectiv reţeaua de medicină şcolară din oraşe. De asemenea, este implicat personalul didactic din colectivităţile afectate şi nu în ultimul rând primăriile locale (pentru măsuri administrative şi dezinfecţie în colectivităţi).
În ciuda colaborării bune din echipa de intervenţie, aplicarea măsurilor combative  în focar este extrem de dificilă, datorită complianţei reduse a membrilor acestor comunităţi în aplicarea recomandărilor. De asemenea, se impun  eforturi costisitoare pentru a rezolva în regim de urgenţă problemele locale care favorizează răspândirea bolii (lipsa apei potabile, deşeuri colectate necorespunzător, populaţie nevaccinată şi cu deprinderi igienice precare).
Ce recomandări aveți pentru prevenirea îmbolnăvirii cu hepatită A?
Respectarea măsurilor de igienă personală, în special spălarea mâinilor cu apă şi săpun înainte de consumul alimentelor şi după utilizarea grupului sanitar, reduce substanţial riscul de îmbolnăvire.
Vaccinarea împotriva hepatitei de tip A este recomandată persoanelor din categoriile de risc amintite, începând cu vârsta de 1 an.
Eliminarea factorilor favorizanţi, prin asigurarea unor condiţii minimale de igienă comunitară pentru întreaga populaţie, inclusiv din aceste comunităţi „la risc”, trebuie să constituie o prioritate pentru autorităţile locale din mediul rural.
De asemenea, aplicarea unui program special de educaţie pentru sănătate în colectivităţile de copii din judeţ având ca temă spălarea mâinilor este o necesitate urgentă şi cu impact substanţial pe termen lung.