7.4 C
Sibiu
luni, noiembrie 25, 2024

Publicitate electorală

spot_imgspot_img

eveniment

CILINICA MISAN MED – Screening-ul pentru cancerul colorectal poate reduce rata mortalității – Dr. Andrada Ozana Schneider

Cele mai citite

Cu toate că este o afecțiune care poate fi prevenită, cancerul colorectal constituie a doua cea mai frecventă formă de cancer și cauză de deces în România. Atât bărbații cât și femeile poartă un risc de aproape 6% de dezvoltare a cancerului colorectal invaziv.
Există grupe de risc cu o incidență crescută de dezvoltare a cancerului colorectal. Aceste grupe includ condițiile ereditare, cum este polipoza adenomatoasă familială, cancerul colorectal nonpolipozic ereditar (sindromul Lynch I și II), sindromul cancerigen ereditar (cu transmitere autozomal dominantă), cancerul ereditar de colon și colita ulcerativă. Cumulate, acestea reprezintă aproximativ 6% din cancerele colorectale.
Necesitatea unui program de prevenție
Condițiile mai frecvente și cu un risc mai crescut includ antecedentele personale de cancer colorectal sau polipi adenomatoși, antecedentele familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatoși precum și antecedentele personale de cancer ovarian, endometrial sau mamar. Aceste grupe cu risc înalt reprezintă 23% din toate cancerele colorectale. Persoanele sănătoase care prezintă un astfel de risc trebuie incluse, grupate pe categorii de risc, într-un program de prevenție. Aproximativ 15 până la 20% din pacienții cu cancer colorectal prezintă metastaze în momentul stabilirii diagnosticului. Cancerul de colon și cel rectal metastazează cel mai frecvent în ficat, urmat ca frecvență de peritoneu, apoi de metastazele pulmonare, osoase și cerebrale.
 Importanța screening-ului și a colonoscopiei
Screening-ul adecvat poate ajuta la reducerea mortalității la toate vârstele, iar colonoscopia joacă un rol important în acest efort.
Metodele de detecție pentru cancerul colorectal cuprind:

  • Testul care detectează existența sângelui în materiile fecale – testul hemoragiei oculte fecale (Hemocult)
  • Testul imunochimic fecal (FIT)
  • Testul ADN din scaun

Aceste teste sunt mai puțin invazive și mai puțin costisitoare însă ele trebuie efectuate mai frecvent (la fiecare 1-3 ani), iar atunci când se constată un rezultat anormal, este necesară colonoscopia spre a identifica patologia.
Metodele de prevenție pentru cancerul colorectal cuprind:

  • Colonoscopia
  • Rectosigmoidoscopia flexibilă
  • Colonografia CT
  • Videocapsula endoscopică

 Ce este colonoscopia?
Considerată „standardul de aur” în evaluarea mucoasei tubului digestiv inferior, colonoscopia este o investigație care permite inspecția vizuală în timp real a întregului intestin gros, începând de la rectul distal și până la cec. Procedura, utilizată atât în scop diagnostic cât și terapeutic, constituie un mod sigur și eficient de evaluare a tubului digestiv inferior. Tehnologia utilizată pentru colonoscopie a evoluat foarte mult, furnizând în prezent o imagine foarte clară a mucoasei prin intermediul unei camere video situate la capătul endoscopului. Camera se conectează la un computer, care poate stoca și printa imaginile color selectate în timpul examinării.
Avantajele colonoscopiei
Colonoscopia este utilă cu precădere în detectarea leziunilor mici, cum sunt adenoamele iar principalul avantaj al colonoscopiei constă în faptul că investigația permite intervenția imediată, respectiv prelevarea de biopsii sau îndepărtarea imediată a polipilor.
Indicațiile colonoscopiei

  • screening pentru cancer colorectal (la 10 ani după vârsta de 50 ani pentru pacienții cu risc mediu de dezvoltare a cancerului colorectal, la 3-5 ani după vârsta de 50 ani pentru pacienții cu risc crescut de dezvoltare a cancerului colorectal, respectiv la fiecare 6 luni după vârsta de 40 ani la persoanele cu istoric personal de polipi colorectali, colită ulcerativă sau boală Crohn);
  • screening al recurenței la pacienții cu cancer colorectal operat;
  • rezecție de polipi (dacă sunt unici sau puțini la număr);
  • afecțiuni colorectale manifestate sub formă de tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipație), sângerări oculte sau vizibile în scaun, modificări de formă și/sau consistență a scaunului, disconfort în timpul defecației, balonări, dureri în etajul abdominal inferior, scădere în greutate, sindrom anemic;
  • aspect anormal, dar insuficient pentru diagnostic, al irigografiei (clismă baritată);
  • monitorizarea terapiei în cazul bolilor inflamatorii intestinale (boală Crohn, colită ulcerativă);
  • extragere de corpi străini;
  • urmărirea creșterii polipilor mari, care nu pot fi rezecați endoscopic.

 Evaluarea și îndepărtarea polipilor
 Depistarea în timpul unei rectosigmoidoscopii a unui polip cu un diametru mai mare de 1 cm constituie o indicație de examinare a întregului colon, întrucât 30 – 50% dintre acești pacienți prezintă polipi adiționali. Cu toate că există controverse în legătură cu necesitatea efectuării unei colonoscopii în cazul pacienților la care se depistează polipi cu diametrul sub 1 cm, convingerea este că cele mai multe cancere iau naștere din polipi adenomatoși preexistenți, ceea ce impune efectuarea unei colonoscopii totale, indiferent de dimensiune.
Leziunile polipoide observate la irigografie pot reprezenta pseudopolipi, polipi veritabili sau carcinoame. Colonoscopia poate fi utilizată pentru a diferenția aceste formațiuni și în egală măsură pentru a distinge structurile benigne de cele maligne, aspect care nu poate fi realizat cu acuratețe doar prin examinările radiologice.
Atunci când semnele și simptomele clinice sugerează cancer colorectal sau când metodele de screening (radiologia sau rectosigmoidoscopia) identifică o tumoră de intestin gros, este necesară efectuarea unei colonoscopii totale spre a putea preleva biopsii și a identifica eventuale leziuni sincrone.
Rezultatul unei colonoscopii joacă de asemenea un rol major în stabilirea conduitei terapeutice chirurgicale ulterioare.
Diagnosticul histologic se bazează pe examinarea polipului biopsiat. În general, toate leziunile polipoide cu diametre mai mari de 0,5 cm necesită excizie totală.
Prevenția primară
Prin prevenție primară înțelegem identificarea și eliminarea factorilor de mediu și a obiceiurilor alimentare responsabile în mod direct de apariția cancerului colorectal.
Modificarea obiceiurilor alimentare
Alimentația săracă în fibre și bogată în grăsimi și carbohidrați cu obezitate succesivă sunt considerate și dezbătute ca fiind ipotetic factorii etiologici ai cancerului colorectal. Astfel, este recomandat aportul suficient de fibre solubile și insolubile, cu precădere cele din fructe, legume și cereale. De asemenea, este recomandat aportul adecvat de vitamina C, E, carotenoide, calciu, seleniu, care pe de o parte exercită la nivel celular un efect protector împotriva efectului carcinogenic al radicalilor liberi, iar pe de altă parte reduce conținutul de acizi biliari liberi (prin efectul protectiv al calciului). De evitat este aportul excesiv de grăsimi și colesterol, de proteine animale, de glucide rafinate precum și consumul crescut de alcool și nicotină.
Prevenția secundară
Prevenția secundară constă în identificarea grupelor cu risc crescut și eliminarea, respectiv îndepărtarea leziunilor precanceroase (polipectomiile profilactice, îndepărtarea adenoamelor cu grad de displazie înalt).
Concluzie
Progresele realizate în prezent în diferitele arii de cercetare ale cancerului colorectal contribuie prin standardizările realizate în cadrul strategiilor individuale de tratament la o îmbunătățire semnificativă a ratelor de vindecare, la o reducere a chirurgiei radicale de la chirurgia amputativă la cea conservatoare și implicit la o scădere a morbidității și letalității.

Dr. Andrada Ozana Schneider, medic specialist Medicină Internă și Gastroenterologie – CILINICA MISAN MED

CLINICA MEDICALĂ MISAN MED SIBIU
Adresa: Strada Hipodromului Nr. 3B, Sibiu, România
Telefon:
+40 369 801 555
+40 269 245 516
+40 748 200 207
Fax: +40 369 801 805
E-mail:
[email protected]
[email protected]

Publicitate

Publicitate electorală

spot_img
Ultimele știri

Apă-canal aniversează 130 de ani de distribuție centralizată

Apă Canal Sibiu celebrează, în aceste zile, 130 de ani de distribuție centralizată a apei, iar cu acest prilej...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect