Mesajul unei generații care încheie liceul fără bucuria absolvirii aparține unei eleve din Târgoviște, dar se potrivește perfect la nivel național.
Stimati profesori, dragi colegi, cu emotie, nostalgie, zâmbete ascunse si lacrimi usor tremurând printre gene, vom spune „RĂMAS BUN LICEU”. Acordați-mi 5 minute din timpul dumneavoastră pentru a citi gândurile unei eleve.
Totul a inceput intr-o zi insorită de martie, eram la liceu, in prima bancă la ora doamnei diriginte când dânsa ne explica despre răul ce urma sa se năpustească asupra noastră. Adolescenți fiind, am luat totul in râs, nu am crezut in povesti până in momentul in care am primit o veste: „școlile se vor inchide pentru o perioadă din cauza..” ( nu mai dau nume, sunt convinsă că toti suntem plictisiti de acest termen). In fine, ne-am bucurat de veste, stiind că urmează o perioadă in care ne vom relaxa, dar nu a fost așa.
Dupa atâta timp de stat in casă, de conversat doar pe internet, lucrurile s-au schimbat. Ne este greu! Ne este dor de ore, de orele in care asteptam profesorul in clasă, in bănci, nu pe calculatoare, din pat..
Stimați profesori, vă multumim din tot sufletul că ne sunteti alături, că putem comunica deschis, pentru că acceptati intrebările noastre copilăresti la care vă chinuiti să găsiti răspunsuri pentru a nu ne supăra. Sunteti ingerii nostri, părintii nostri, ne-ati luat sub aripa dvs si ne-ati coordonat pentru a ne fi bine! Acum, când ne intâlnim pe internet, la orele on-line, simt o durere in suflet, un gând ce nu imi dă pace..”de ce nu am putut să mă bucur când ii aveam in față..” Regretăm acum, dar este prea tarziu..
Noi, elevii, vă multumim din tot sufletul pentru că, in ciuda celor intâmplate, dvs nu ne-ati abandonat! Vă multumim pentru toate sfaturile, imbrățisările, discursurile motivaționale, pentru sprijin si incredere! Sigur că nu au fost mereu numai momente frumoase, dar 90% categoric au fost si pentru acestea vă multumim! Vă multumim ca nu ne-ati abandonat si că ne sustineti in continuare! …ne cerem scuze dacă v-am supărat, dar vă asigurăm de toată stima și respectul pe care vi le purtăm…
Scumpii mei colegi, nu imi pot imagina cum o să fie acum fără voi..ne imaginam toti, la ultima ora de dirigentie imbrăcati in acea robă! Vă spun sincer, nu se pot uita amintirile când plecam cu o oră mai devreme, când ieseam la cafele, sucuri..când invățam in pauze pentru teste. Uneori ne certam, dar niciodată nu ne-am despărțit! Am fost ca o familie. Fiecare clasă a avut familia ei! Fiecare clasă are o poveste! Nu suntem o generatie pierdută cum am auzit de curând…
NU SUNTEM! Suntem cea mai puternică generatie si sunt sigură ca vom trece peste orice si ne vom intâlni la ULTIMA ORĂ DE DIRIGENTIE, ne vom imbrățișa si ne vom aduce aminte de toate clipele petrecute impreună! Oricine a trecut prin perioada liceului isi poate reaminti cu drag de această perioadă! Noi, generatia 2016-2020, suntem cei mai puternici!
Să nu ne pierdem speranta că o să fie bine! Să invățăm pentru bac si pentru admiteri, să demonstrăm că am reusit! Nu vă lăsati niciodată călcați in picioare pentru că doar noi, in adâncul sufletelor știm cine suntem! Vă doresc tuturor baftă la examene! Și nu uitati!! Indiferent de situatie noi suntem cei mai puternici!
Cu drag si respect, reprezentanta clasei a XII-a D, Neagoe Bianca Gabriela!