Cei mai mulţi operatori de telefonie, cablu şi internet nu îşi respectă clauzele prevăzute în contracte

Ion Băra, comisarul şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, ne explică în ce constau cele mai multe reclamaţii pe care le primeşte, ce sancţiuni aplică şi la ce trebuie să fie atenţi consumatorii atunci când cumpără un produs, un serviciu sau când semnează un contract. Despre toate acestea şi despre cât de grea este lupta cu abuzurile băncilor şi ale companiilor telefonice aflăm în cele ce urmează. BIO: Născut: 26 august 1955, Răşinari Educaţie: Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară Cluj Parcurs profesional: •1980: Inginer stagiar la Orlat •1980-1987: Inginer şef la CAP Roşia •1987-1992: ªef producţie şi şef abator de păsări la Mârşa, Avicola Sibiu •1992-2000: Inginer specialist agricol, Direcţia Agricolă Sibiu •2000-2008: Primar Răşinari Familie: Căsătorit, o fată de 22 de ani şi un băiat de 16 ani Cea mai „trăsnită” reclamaţie, un vibrator defect Reporter: Consumatorii din Sibiu îşi cunosc bine drepturile? Ion Băra: Cam 60% dintre ei sunt pregătiţi. Sunt unii care vin şi îi consiliem la Comisariatul Judeţean, mai ales cu OUG nr. 50/2010 privind încheierea contractelor de credit cu sau fără ipotecă. Rep.: Care au fost cele mai „trăsnite” reclamaţii pe care le-aţi primit? I. B.: Chiar ieri a venit cineva cu un vibrator. Trei sau patru prieteni au pus bani şi au luat un vibrator de la sex-shop, iar când l-au dus iubitei, era stricat. Au venit cu el aici, dar nu aveam nici bon fiscal şi niciun act pentru el. I-am trimis la unitatea respectivă, ca operatorul economic să-i furnizeze chitanţă sau bon fiscal, pentru că nu se poate face o reclamaţie fără acte. Rep.: Dumneavoastră aţi făcut vreo reclamaţie înainte să fiţi director? I. B.: Nu am avut ocazia. Rep.: La ce tip de servicii înregistraţi cele mai multe reclamaţii? I. B.: La prestarea de servicii, iar în ultimele două luni, în special la serviciile bancare, avem 120 de reclamaţii. Se reclamă comisioane abuzive în contracte, majorări nejustificate ale dobânzilor, menţinerea comisioanelor de risc în continuare, refuzul reducerii comisioanelor de rambursare anticipată de la 3-5% la 0,5-1%, clauze abuzive în contract. Dacă nu s-au respectat reglementările OUG nr. 50/2010, aplicăm sancţiuni contravenţionale. Rep.: Până unde ajung sancţiunile? I. B.: Se poate ajunge până la 100 de milioane de lei vechi. Nu am închis sediile unor bănci pentru că în urma dezbaterii amendamentelor în comisia buget-finanţe din Camera Deputaţilor, această OUG nr. 50/2010 nu are un efect retroactiv, adică se aplică numai la contractele noi, nu şi la cele vechi. Rep.: Există o comunitate pe internet numită „Comunitatea anti-măgari”, un site cu reclamaţii ale consumatorilor nemulţumiţi, cu deviza „Demască un măgar”. Care este cea mai mare „măgărie” care v-a fost semnalată? I. B.: Nu am avut aşa ceva. „Ne judecăm cu băncile” Rep.: Au fost mai multe reclamaţii făcute împotriva companiilor de telefonie mobilă, în legătură cu supraîncărcarea facturii şi refuzul de reziliere a contractelor. Cum se soluţionează reclamaţiile referitoare la aceste companii puternice? I. B.: La serviciile de furnizare de cablu, internet şi telefonie, avem 260 de reclamaţii anul acesta, aflându-se astfel pe locul 2 în topul serviciilor reclamate. Cei mai mulţi operatori economici nu îşi respectă clauzele prevăzute în contracte, nu se repară defecţiunile în termenul de 15 zile, conform Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, iar rezilierea contractelor se face prin perceperea unor taxe de reziliere. Acest fapt este interzis prin Legea nr. 161/2010, care modifică Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte. Mai nou, la RCS-RDS a apărut taxa de mentenanţă, la care am avut numeroase reclamaţii, dar ne-am străduit şi s-a scos această taxă de 5 lei din facturile lunare. Rep.: Instituţia pe care o conduceţi a fost vreodată reclamată sau dată în judecată? I. B.: Da. ªi noi, la rândul nostru, suntem reclamaţi în instanţă şi avem câteva litigii în curs. Mai mult în ultima perioadă, odată cu aplicarea OUG nr. 50/2010, dar asta este. Ne judecăm cu băncile prin ANPC. Rep.: La ce trebuie să fie atenţi consumatorii pentru a se proteja împotriva abuzurilor? I. B.: Trebuie să citească cu atenţie elementele de identificare şi caracterizare ale produsului de pe eticheta acestuia, să fie bine informaţi atunci când vor să încheie un contract de credit cu unităţile financiare. Trebuie să citească de mai multe ori conţinutul contractului de credit. „Îmi e dor de oamenii din Răşinari, nu de Primărie” Rep.: Ce modificări sau adăugări aţi face la legislaţia privind protecţia consumatorilor? I. B.: Legislaţia nu este completă, ar mai fi multe de adăugat. Chiar avem un proiect prin care fiecare comisariat judeţean să-şi aducă aportul la îmbunătăţirea acestor acte normative. Rep.: Câţi comisari aveţi în subordine? I. B.: În organigramă avem 10 posturi de funcţionari publici. Rep.: Ce proiecte aveţi pentru anul 2011? I. B.: Combatem neconformitatea produselor, pentru că doar aşa poate să crească calitatea serviciilor prestate. Prelevăm produse, le examinăm în laboratorul Larex al instituţiei noastre şi aşa reducem neconformitatea lor. Rep.: Vă este dor de Primăria din Răşinari? I. B.: Îmi este dor de oamenii din Răşinari, nu de Primărie. Rep.: A fost dificilă mutarea la Sibiu? I. B.: Nu, pentru că m-am călit. Munca administrativă în Primărie te căleşte. Ioana Mălău