Astrid Fodor: „Este nevoie de mai multe spaţii verzi”

Astrid Fodor, vice-primarul Sibiului din partea FDGR, ne vorbeşte despre proiectul Sibiu Baroc Update şi drumul său anevoios prin birocraţia românească. Despre promovarea Sibiului, necesitatea spaţiilor verzi şi despre noutăţile pe care le aduce Planul Urbanistic General, aflaţi în cele ce urmează. BIO: Născută: 6 noiembrie 1953, Sibiu Studii: Facultatea de Drept Economic-Administrativ Sibiu Experienţa profesională: De la absolvirea facultăţii am lucrat pe rând ca jurisconsult, economist, şef birou, director comercial, director economic. Din anul 2008 ocup funcţia de Viceprimar al Sibiului. Vicepreşedinte al FDGR, organizaţia municipiului Sibiu şi vicepreşedinte al FDGR – organizaţia judeţeană Sibiu Familie: doi fii, de 32 şi 24 de ani „Nu trebuie să rămânem ancoraţi în nostalgia anului 2007” Reporter: Pentru proiectul Sibiu Baroc Update 2011, aţi solicitat la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru o finanţare nerambursabilă de 774.054 de lei, pentru campania de promovare şi tipărituri. Câţi bani estimaţi că va aloca Primăria pentru finanţarea proiectelor cu această temă, anul viitor? Astrid Fodor: Acest proiect constă în crearea a şapte trasee turistice tematice, gândite să releve principalele resurse antropice şi naturale ale oraşului Sibiu. Traseele vor fi înnobilate de divertismentul şi vizibilitatea oferită de Agenda Culturală pe tot parcursul anului. În cazul în care proiecul va fi declarat eligibil, noi vom invita operatorii culturali să celebreze barocul prin formele de artă promovate de ei, dacă tema îi inspiră. Nu este obligatoriu însă, pentru că tema proiectului nu va fi unicul criteriu de eligibilitate a Agendei Culturale. În prezent, Proiectul Sibiu Baroc Update se află în faza de evaluare la organismul intermediar pentru turism, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Rep.: Nu sunt foarte multe clădiri baroce în Sibiu. De unde a venit ideea unui proiect de promovare turistică pe această temă? A. F.: Avem o temă anuală, care poate să fie aleasă în funcţie de datele istorice importante ale oraşului sau de personalităţile ce urmează să fie celebrate în acel an. Prima temă propusă a fost Barocul. Pentru a da o tentă contemporană acestei celebrări, am denumit-o Sibiu Baroc Update. Ne dorim să dezvoltăm mesaje publicitare pornind de la perioada barocă a oraşului Sibiu, pentru a individualiza şi detaşa oferta turistică a Sibiului faţă de oferta Braşov, Sighişoara şi Alba Iulia. Fiecare din aceste oraşe şi-a exploatat până acum caracterul medieval. Sibiul trebuie să vină cu o inovaţie, păstrând şi folosind atuurile pe care i le-a oferit istoria. În acest moment, putem identifica în Sibiu cel puţin 150 de clădiri care conţin elemente baroce. Sibiul are şansa de a rămâne atractiv şi de a se reînnoi şi reinventa în permanenţă. Nu trebuie să rămânem ancoraţi în nostalgia anului 2007. „Proiectul Sibiu Baroc Update s-ar putea să intre în implementare abia în 2012” Rep.: Cum vi se pare birocraţia care însoţeşte atragerea fondurilor europene? A. F.: Birocraţia chiar este o problemă. Implementarea unui astfel de proiect, indiferent de valoarea lui, presupune un volum de acte şi informaţii care te pot descuraja. Noi nu ne-am descurajat, dar o problemă majoră o constituie nerespectarea termenelor de evaluare a proiectelor, aşa cum sunt prevăzute în Ghidul solicitantului, ceea ce duce la întârzieri grave în implementarea proiectelor şi pune solicitantul de finanţare în imposibilitatea de a respecta termenele şi condiţiile de implementare prevăzute. De exemplu, în cazul proiectului Sibiu Baroc Update s-a estimat iniţial că perioada de implementare va fi anul 2011, dar dat fiind faptul că proiectul se află încă în faza de evaluare la Ministerul Dezvoltării şi Turismului, s-ar putea să intre în implementare abia în 2012. „Noul PUG prevede crearea unor «coridoare verzi» între noile cartiere ale oraşului” Rep.: Aveţi în subordine Serviciul Public pentru Administrarea Parcurilor şi Zonelor Verzi. Având în vedere numărul din ce în ce mai mare de maşini, nu credeţi că oraşul are nevoie, în afară de parcări, şi de noi zone verzi? A. F.: Odată cu extinderea intravilanului, este nevoie de mai multe spaţii verzi. Noul Plan Urbanistic General prevede crearea unor „coridoare verzi” între noile cartiere ale oraşului, cum ar fi Parcul Sub Arini, Zona Cibin Vest (Câmpuşor), rezultată prin amenajarea luncii inferioare a Cibinului. În această zonă sunt propuse a se realiza dotări de agrement şi sport, cum ar fi un ştrand, terenuri sportive, o bază hipică, camping etc.; zona amplasată la sud de aeroport, cu rol de protecţie a cartierului Turnişor faţă de zona industrială şi faţă de aeroport; zona Lunca Mare (spre vest) este principala zonă de agrement din cadrul extinderii nord-vestice a oraşului, fiind şi barieră verde între activităţile industriale şi zona rezidenţială propusă a se dezvolta de-a lungul Căii ªurii Mici. Aici se propune a se construi un stadion municipal. În zona est, între cartierul Guşteriţa şi ieşirea din oraş a râului Cibin, este prevăzută o zonă verde, iar spre graniţa cu comuna ªelimbăr se păstrează zona verde de-a lungul Văii Săpunului. Rep.: Ce schimbări urbanistice şi economice mai importante va aduce noul Plan Urbanistic General, care va fi supus aprobării Consiliului Local în 2011? A. F.: Sunt două propuneri care vizează transformarea oraşului Sibiu în pol regional pentru organizarea evenimentelor culturale, economice, ştiinţifice şi politice. În cadrul Centrului Economic Vest, unde zona industrială urmează să se extindă, oferind locaţii şi altor IMM-uri, se propune construirea unui Centru de Târguri şi Expoziţii, iar în zona Teatrului Naţional „Radu Stanca” – Cazarma 90, se propune realizarea unui Centru de conferinţe, congrese şi spectacole. Ambele investiţii, în cazul în care se vor realiza, vor avea un impact pozitiv asupra vieţii economice sibiene. Ioana Mălău