Liviana Dan: Când intri la o expoziţie de artă contemporană, nu trebuie să ai tabuuri

Liviana Dan, critic de artă şi unul dintre cei doi curatori ai Galeriei de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, ne acordă un interviu despre lumea vie şi fascinantă a artei contemporane, mai puţin cunoscută publicului larg. Despre proiectele galeriei şi despre cum trebuie privită arta contemporană aflaţi în cele ce urmează. Unicul muzeu din ţară care expune artă contemporană Reporter: În România, arta contemporană îşi găseşte loc, de obicei, doar în galeriile de artă private. Prin ce conjunctură ea se găseşte într-o aripă a unui muzeu clasic? Liviana Dan: Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal este singura galerie de artă contemporană din România care funcţionează într-un muzeu clasic. În lume există câteva exemple, Muzeul Luvru, Muzeul Ermitage, Metropolitan Museum din New York au câte un departament de artă contemporană. Este clar că muzeele clasice mari îşi dau seama că vizibilitatea lor creşte imens când vin în contact cu tot ce este mai contemporan în cultura lor. Galeria de Artă Contemporană funcţionează ca departament din 2007, prin iniţiativa directorul general al muzeului, profesorul Sabin Luca. Înainte se făceau expoziţii de artă contemporană, fie în spaţiul Muzeului Brukenthal, fie în cel de pe strada Tribunei, însă fără o structură care să funcţioneze administrativ şi oficial. Domnul Luca şi structurile care au funcţionat în jurul Capitalei Culturale Europene şi-au dat seama că a te sincroniza cu valorile prezentului este cel mai potrivit lucru pentru astfel de momente şi, mai ales, prin arta contemporană. Arta privită ca o marotă (n. red., idee fixă), prin prisma patrimoniului şi tradiţiei, este foarte importantă, dar nu poate funcţiona singură. „Piaţa încearcă să impună sintagma „valoare = preţ”, care este destul de nenorocită ca mesaj” Rep.: Care este programul dumneavoastră curatorial? L. D.: Suntem o galerie a unui muzeu şi acesta este primul lucru de care ţinem cont când încercăm să facem programul curatorial. Muzeul îţi dă forţa de a avea o expertiză de calitate. Galeriile comerciale sau spaţiile alternative nu au întotdeauna cea mai potrivită expertiză, pentru că merg fie în zona pieţei de artă, fie servesc unei ideologii. Piaţa de artă este una dintre cele mai puternice forţe în lumea artei, iar regulile ei sunt puternice şi greu de eludat, dar nu întotdeauna cele mai nimerite. De obicei, piaţa încearcă să impună sintagma „valoare = preţ”, care este destul de nenorocită ca mesaj. Rep.: Cum alegeţi artiştii care expun la Galeria de Artă Contemporană? L. D.: Am încercat să găsim lucrurile cele mai interesante din punct de vedere estetic, valoric şi conceptual din arta contemporană românească şi să-i invităm pe aceşti artişti în galeria noastră. Am prezentat artişti ai generaţiei ’80, poate cea mai vitregită ca reprezentare, care nu au făcut pactul cu ideologia şi nici cu piaţa. Am adus artişti care activează performativ în artă sau artişti care şi-au urmat calea într-un mod fantastic de personal, fără să ţină cont de ce se întâmpla în ţară, în lume sau în estetica contemporană. În fiecare an avem o expoziţie însemnată. Anul acesta avem o expoziţie Fluxus, cunoscută în arta germană ca una dintre cele mai importante mişcări artistice ale contemporaneităţii. De asemenea, în fiecare an avem un artist important şi, anul acesta, Juergen Teller, unul dintre cei mai renumiţi fotografi de modă ai lumii, o să aibă o expoziţie în galerie, în premieră în România. Tinerii artişti, găzduiţi la Palatul Brukenthal de la Avrig Rep.: Sunteţi cea mai activă galerie de artă din Sibiu. Cât de multă susţinere aveţi din partea autorităţilor? L. D.: Suntem doar doi curatori aici, Anca Mihuleţ, care vine cu generaţia ei, şi eu, care încerc să aduc mai multă lume în galerie. Ne bazăm în fiecare an pe Fundaţia „Samuel von Brukenthal” şi, împreună, organizăm un program de rezidenţe artistice la reşedinţa de vară a baronului Brukenthal de la Avrig. Aici invităm universităţi de artă din ţară şi din străinătate şi avem un program de formare a tinerilor într-un cadru aproape perfect. De asemenea, Centrul Cultural German şi Consulatul General al Germaniei la Sibiu, în special domnul consul Thomas Gerlach, sprijină galeria, pentru că şi noi am reuşit să avem relaţii foarte bune cu instituţii de artă contemporană din Germania. Valoare şi prejudecată în arta contemporană Rep.: Ce defineşte valoarea în arta contemporană? L. D.: Suntem în faza de formare a unei mase critice, care să definească realmente valoarea, adică suntem cu câteva trepte în urmă cu întâmplările din arta contemporană. E nevoie de un spirit lucid, de o neutralitate estetică şi ideologică. Încă nu există o definiţie clară, exactă, concisă, care să dea putere şi satisfacţie estetică. Rep.: Prin ce cheie pot să înţeleagă oamenii obişnuiţi arta contemporană? L. D.: Dacă ai disponibilitate să o înţelegi, poţi să o înţelegi foarte uşor. De obicei, oamenii nu au această disponibilitate. Când intri la o expoziţie de artă contemporană, nu trebuie să ai tabuuri, trebuie să fii deschis şi disponibil la ce ţi se spune acolo. Arta contemporană este gândită de minţi contemporane cu tine, problemele artiştilor sunt aceleaşi cu ale tale şi e mult mai uşor să le înţelegi, decât să te transpui în secolul al XVIII-lea sau în al XIX-lea, unde ai nevoie de mai multe date pentru a intra şi înţelege exact mesajul. Ioana Mălău