Una dintre cele mai controversate măsuri luate de Guvernul Ciucă pentru creșterea încasărilor bugetare, taxarea la valori întregi a veniturilor part-time, a produs uriașe efecte contrare, după cum arată primele date care vin din economie.
OUG 16/2022 a introdus niveluri noi ale taxării pentru firme, în cazul contractelor part-time, în speranța că aceste contracte vor fi transformate în contracte full-time și că ele vor înceta să mascheze angajări la gri ale personalului. Din păcate, estimările făcute de mai mulți specialiști la momentul anunțării acestei măsuri s-au adeverit.
Potrivit primelor date publicate de autorități, numărul de contracte de muncă cu timp parțial de muncă a scăzut în iulie cu peste 90.000, fiind evident un efect al OUG 16. Autoritățile spun că aceste contracte s-au transformat în contracte cu normă întreagă, însă aceleași date arată că diferența dintre contractele închise și cele noi este de peste 15.000. Acestea sunt contracte ale unor persoane care au rămas fără loc de muncă, după cum estimează specialiștii.
Mai departe, în primele zile ale lui august, alte aproape 45.000 de contracte part-time au fost desființate la cerere. De partea cealaltă, creșterea contractelor cu normă întreagă în primele patru zile ale acestei luni a înregistrat un volum de 28.000 de contracte noi. Diferența este și în acest caz de 17.000 de persoane rămase fără contract de muncă, ceea ce înseamnă că în total, pierderea de locuri de muncă din economie în urma acestei măsuri depășește 30.000.
Iar datele sunt abia la început, deoarece până la finalul lunii august se vor mai înregistra noi contracte parțiale desființate.
În acest moment, impactul bugetar al OUG 16, pe măsura care vizează taxarea contractelor cu timp parțial de lucru nu aofst comunicat, fiind prea scurt timpul scurs de la intrarea în vigoare.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, unul dintre cei care au stat în spatele acestei ordonanțe, a spus că modificarea bazei de calcul pentru plata asigurărilor sociale și de sănătate la contractele part-time are ca scop limitarea muncii la negru. El susține că, în spatele unui contract de 2 ore, se află un angajat care mucește 8 ore și primește o parte din bani la negru.
Ordonanța 16/2022 introduce ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. În acest fel, indiferent de valoarea contractului, venitul pe baza căruia se calculează contribuțiile este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile. Explicația oficială dată de guvern a fost ”descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă”.