O lecţie de personalitate cu Mircea Albulescu

După pledoaria despre credinţă a Marelui Inchizitor, susţinută de Victor Rebengiuc, săptămâna aceasta a urmat lecţia despre teatru şi personalitate a unui alt mare actor, Mircea Albulescu, la Atrium Classic Cafe. La 77 de ani, actorul, profesorul şi scriitorul a propus un joc despre identitate sub întrebarea clasică, de altfel: Cine eşti tu, Mircea Albulescu? Cei veniţi la teatru au ascultat istoria personală a actorului direct de la sursă. S-a vorbit despre primii ani de şcoală, părinţi, alegeri şi întâmplări. S-au evocat seri cu prietenii în crşmele bucureştene, faimoasele glezne subţiri ale acestuia în ciuda staturii impozante, şansa de a fi angajat pe loc de însăşi doamna Bulandra şi pasiunea pentru teatrul radiofonic. Cei prezenţi au fost îndemnaţi să-i pună întrebări actorului, au fost îndemnaţi să fie curioşi, să parcurgă distanţa de la starea de pasivitate a spectatorului la cea de partener de dialog. Am aflat că numele adevărat al lui Mircea Albulescu este Iorgu Albulescu, că întotdeauna parcurge pe jos drumul de la Teatrul Naţional înapoi la casa sa de pe bulevardul Magheru, că îi trebuie o oră şi jumătate ca actorul să se golească de problemele sale şi să intre în problematica personajului. La sfârşitul întâlnirii, scriitorul Albulescu şi-a deschis volumul de poezii şi a citit romanţe, unde iubirea e religie şi comuniune. Exerciţiul propus de actor îşi are rădăcinile în ancestrala tradiţie a povestitorilor şi în jocul improvizatorilor. A fost un spectacol fără roluri scrise, fără costume şi pretexte. Pentru o seară, creatorul Albulescu a redus teatrul la esenţa sa, o întâlnire unde cei doi parteneri saltă în vid, unde nu există politeţe sau plictis, ci simplă emoţie. (I.M.)