Agnita, Tălmaciu, Dumbrăveni, Săliște, Copșa Mică, Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului se află printre localitățile care ar putea pierde statutul de oraș, dacă va fi aplicat criteriul populației de minimum 10.000 de locuitori.

O amplă reorganizare administrativ-teritorială a României este readusă în discuție, iar una dintre variantele analizate pornește de la modelul actual al Curților de Apel.

Județul Sibiu ar putea avea parte de schimbări importante în cazul unei reforme administrative care să redeseneze actuala hartă a României.

Șapte dintre orașele județului au mai puțin de 10.000 de locuitori, prag despre care europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru pentru reorganizarea administrativ-teritorială, spune că ar trebui luat în calcul atunci când se stabilește statutul localităților.

Potrivit datelor Recensământului din 2021, Agnita are 7.564 de locuitori, Tălmaciu-6.711, Dumbrăveni-6.238, Săliște-5.710, Copșa Mică-4.570, Miercurea Sibiului-3.619, iar Ocna Sibiului-3.434 de locuitori.

Într-un asemenea scenariu, toate aceste localități ar putea fi vizate de trecerea de la rangul de oraș la cel de comună.

O astfel de modificare ar însemna nu doar schimbarea statutului administrativ, ci și o posibilă reorganizare a structurilor și cheltuielilor administrației locale.

România ar putea ajunge la 17-20 de județe

Una dintre variantele discutate pentru reorganizarea țării presupune gruparea actualelor județe după un model asemănător celui utilizat în organizarea Curților de Apel.

În prezent, România are 15 Curți de Apel, fiecare deservind mai multe județe.

Dragoș Benea a precizat că acest model reprezintă doar un punct de plecare pentru discuții, nu o formulă definitivă.

Numărul viitoarelor județe ar putea fi de 17, 18 sau chiar 20, în funcție de criteriile și analizele care vor sta la baza reformei.

„Am propus ca punct de plecare organizarea curților de apel. Nu am spus că aceasta va fi forma finală, ci doar că este un punct de plecare.

Organizarea curților de apel s-a realizat într-un sistem juridic mai rigid, din motive obiective, dar care a progresat eficient.

Adică un sistem mai rigid a putut să facă acest lucru, iar sistemul administrației publice locale nu poate să o facă, nici măcar nu poate să o desfacă, pentru că se supără câțiva președinți de consilii județene că își pierd mandatele.

Pot rămâne 20, 17 sau 18 județe. Acest lucru trebuie stabilit în urma unor discuții bazate pe cifre și pe criterii, așa cum am propus încă din primul moment.
Reorganizarea curților de apel a fost inițiată de Mircea Ionescu-Quintus, ministrul Justiției, în 1992”, a explicat europarlamentarul.

Peste jumătate dintre orașele României au sub 10.000 de locuitori

Un alt criteriu important propus în discuția despre reorganizarea administrativă vizează populația localităților cu statut de oraș.

Conform datelor recensământului din 2021, 146 de orașe și două municipii din România au sub 10.000 de locuitori. Asta înseamnă aproximativ 55% din totalul orașelor țării.

„În ceea ce privește orașele, acestea trebuie să revină la rangul pe care îl justifică prin ceea ce oferă.

Nu poți să ai cifra de comună, dar organigramă de oraș. Sunt 38 de orașe care au sub 5.000 de locuitori, iar peste 55% dintre orașele din România au sub 10.000 de locuitori”, a declarat Dragoș Benea.

Ce alte orașe din România ar putea pierde statutul administrativ

Lista localităților aflate sub pragul de 10.000 de locuitori cuprinde orașe din aproape toate regiunile țării. Printre acestea se numără Beiuș, Sovata, Jibou, Aleșd, Târgu Frumos, Sinaia, Hațeg, Huedin, Orșova, Bușteni, Seini, Horezu, Câmpeni, Zlatna, Victoria și Predeal.

În categoria localităților cu mai puțin de 5.000 de locuitori se regăsesc și Copșa Mică, Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, alături de Azuga, Băile Herculane, Băile Olănești, Sulina, Borsec, Băile Govora și Băile Tușnad.

De asemenea, în alte județe sunt vizate de același criteriu localități precum Slănic-Moldova, Cavnic, Abrud, Geoagiu, Anina, Rupea, Bălan, Ștei, Sebiș, Nădlac, Făget, Deta, Buziaș, Tismana, Călimănești, Băbeni și Măcin.

Deocamdată, doar un scenariu de reorganizare

O simulare realizată de Știti pe Surse pe baza declarațiilor europarlamentarului Dragoș Benea a conturat o posibilă hartă administrativă a României, folosind organizarea actuală a Curților de Apel drept reper pentru gruparea județelor.

Este important de precizat că nu există, în acest moment, o decizie definitivă privind comasarea județelor sau retrogradarea orașelor sub pragul de 10.000 de locuitori. Variantele prezentate reprezintă scenarii de lucru și propuneri aflate în discuție.

Dacă un asemenea criteriu ar fi adoptat, județul Sibiu s-ar număra printre cele care ar avea mai multe localități afectate.

Șapte orașe ar putea reveni la rangul de comună, într-o reformă care ar putea schimba semnificativ administrația locală din România.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007