Reforma administrativă din România: Comunele cu puțini locuitori ar putea dispărea, dar sunt vizate și orașele mici. Ce se întâmplă cu primăriile și serviciile pentru cetățeni

spot_img
Cele mai citite

Reforma administrației locale ar putea redesena harta României începând cu alegerile locale din 2028. Comunele cu populație redusă, dar și orașele mici, ar putea fi comasate sau ar putea primi un alt statut administrativ, potrivit unor scenarii discutate la nivel politic și guvernamental.

Una dintre variantele prezentate de PSD vizează aproape 1.700 de comune cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În paralel, Ministerul Dezvoltării a avansat un scenariu care pornește de la 429 de comune cu o populație sub 1.500 de locuitori, potrivit bugetul.ro.

Deocamdată, reorganizarea administrativ-teritorială se află în etapa propunerilor. Nu există o listă definitivă a localităților care vor fi comasate și nici o decizie legislativă care să stabilească exact cum va arăta noua organizare.

Pentru locuitori, principalele întrebări sunt legate de viitorul primăriilor, accesul la serviciile publice și modul în care vor putea rezolva problemele administrative după o eventuală reorganizare.

Două scenarii pentru comunele cu populație redusă

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma teritorială, a prezentat propunerea de comasare a comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori.

Potrivit acestuia, aproape 1.700 de comune din România se încadrează în acest prag și ar trebui incluse în procesul de reorganizare administrativă.

Ministerul Dezvoltării are însă în vedere un scenariu diferit, care vizează 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Datele folosite pentru această analiză sunt cele din anul 2023.

Diferența dintre cele două variante este importantă: pragurile de populație sunt diferite, iar numărul localităților vizate nu este același.

Dragoș Benea susține că, pentru stabilirea comunelor care ar urma să fie reorganizate, ar trebui luate în calcul datele privind populația rezidentă furnizate de Institutul Național de Statistică pentru cel mai recent an disponibil, și nu exclusiv rezultatele recensământului.

Alegerea bazei statistice poate influența direct numărul comunelor care se încadrează în criteriile reformei.

Când ar putea începe comasarea primăriilor

Calendarul discutat de Ministerul Dezvoltării prevede două etape pentru reorganizarea administrației locale.

Prima etapă ar urma să fie una voluntară, cu termen până la 1 martie 2027. În această perioadă, comunele interesate ar putea decide să se unească, în urma consultării comunităților, prin referendumuri locale.

Potrivit explicațiilor ministerului, administrațiile care nu acceptă voluntar comasarea nu ar urma să fie sancționate pentru această decizie.

Ulterior, autoritățile iau în calcul și o etapă obligatorie de reorganizare. Reforma ar urma să fie aplicată începând cu anul 2028, în apropierea următoarelor alegeri locale.

Deocamdată, Ministerul Dezvoltării nu a prezentat o listă a localităților care ar putea fi incluse în etapa obligatorie și nici criteriile definitive după care acestea vor fi selectate.

În plan politic, Dragoș Benea consideră că simpla comasare voluntară nu este suficientă pentru realizarea reformei și susține asumarea răspunderii Guvernului în Parlament. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține, la rândul său, această procedură pentru reorganizarea administrației.

Propunerile politice nu înseamnă însă că reforma a fost adoptată. Pentru aplicarea ei sunt necesare decizii legislative și reguli clare privind organizarea noilor unități administrative.

Și orașele mici ar putea pierde statutul actual

Reorganizarea nu se limitează la comune. Scenariul prezentat de Dragoș Benea include și orașele care au ajuns să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori.

Pentru aceste localități sunt luate în calcul două variante: comasarea cu alte unități administrativ-teritoriale sau revenirea la statutul de comună.

Nu a fost stabilit însă ce orașe ar putea fi vizate și nici care dintre cele două soluții s-ar aplica fiecărei localități.

În schimb, reorganizarea județelor nu este inclusă în varianta prezentată de Ministerul Dezvoltării.

Instituția a precizat că și unele comune cu o populație de 2.000 sau 3.000 de locuitori ar putea participa la procesul de comasare voluntară, chiar dacă nu se află în categoria localităților cu cele mai mici efective de populație.

Ce se va schimba pentru cetățeni după comasarea comunelor

Una dintre principalele preocupări legate de reforma administrativă este menținerea serviciilor publice în comunitățile care ar putea pierde actuala structură de primărie.

Dragoș Benea a declarat că reorganizarea trebuie realizată astfel încât cetățenii să nu piardă accesul la serviciile de care au nevoie.

Ministerul Dezvoltării a anunțat că discută cu primarii despre un program de investiții și despre posibile facilități fiscale pentru administrațiile care acceptă comasarea voluntară.

Totuși, în acest moment nu există detalii concrete despre modul în care vor funcționa serviciile administrative după reorganizare.

Nu s-a stabilit dacă locuitorii vor trebui să se deplaseze la sediul unei alte primării pentru eliberarea documentelor, dacă vor fi păstrate puncte de lucru în localitățile comasate sau dacă anumite proceduri administrative vor fi modificate.

De asemenea, declarațiile prezentate până acum nu anunță schimbări concrete ale taxelor și impozitelor locale. Aceste aspecte vor putea fi clarificate doar după stabilirea cadrului legislativ și a regulilor de funcționare pentru noile administrații.

Prin urmare, comasarea nu înseamnă automat dispariția tuturor serviciilor publice dintr-o localitate, dar modul în care acestea vor fi organizate rămâne una dintre cele mai importante necunoscute ale reformei.

Până la 18.000 de funcții de aleși locali ar putea dispărea

Reorganizarea administrației locale ar putea avea efecte și asupra numărului de funcții ocupate de aleșii locali.

Dragoș Benea estimează că, după aplicarea reformei, ar putea fi eliminate între 15.000 și 18.000 de poziții de aleși locali.

Estimarea include funcții de primar, viceprimar și consilier local. Cifra nu reprezintă însă un bilanț al unor posturi deja desființate și nici nu se referă la întregul personal angajat în primării.

În ceea ce privește cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, 227 sunt conduse de primari PSD, iar 156 au primari PNL. Alte patru administrații locale sunt conduse de edili aleși pe listele unor alianțe locale PSD-PNL.

Benea a recunoscut că opoziția față de comasare nu va veni dintr-o singură zonă politică, iar primarii din mai multe partide ar putea contesta reorganizarea.

În final, amploarea reformei va depinde de forma legii, de criteriile stabilite de autorități și de deciziile care vor fi luate în perioada următoare.

Până atunci, comasarea comunelor și reorganizarea orașelor mici rămân scenarii aflate în discuție, iar efectele concrete asupra locuitorilor nu sunt încă stabilite.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Poziția SCJU Sibiu în cazul pacientei Geanina Maria Spînu. Spitalul neagă infecția nosocomială cu Klebsiella

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a transmis o poziție oficială în cazul pacientei Geanina Maria Spînu, după sesizările...

Știri pe același subiect