Când se strâng terasele de vară, unii sibieni spun că pe principala pietonală a orașului mai vezi doar gogoșerii, farmacii și păcănele. Am luat la pas strada Nicolae Bălcescu, luni, 9 noiembrie 2026, ca să văd cât din impresia asta se confirmă. La prima vedere, mi-au sărit în ochi covrigăriile, casele de schimb valutar și vitrinele goale. Abia când am început să număr mi-am dat seama cât de multe locuri trec aproape neobservate.

Opt spații goale și mai multe magazine decât par

Am notat 92 de poziții, dintre care opt spații care păreau goale. Am numărat ce se vedea din stradă, adică locurile cu intrare sau vitrină spre pietonală. În curți n-am intrat. La capătul traseului am inclus și librăria Schiller, care are adresa în Piața Mare.

Cea mai mare categorie din inventar a fost cea a restaurantelor, cafenelelor și teraselor, cu 12 puncte. Am găsit patru gogoșerii și covrigării, două șaormerii și o clătitărie. Am mai numărat nouă magazine de haine, cinci de încălțăminte și șapte de bijuterii. Privite împreună, sunt 21 de locuri unde ai putea intra la cumpărături. La plimbare, însă, puține dintre aceste vitrine mi-au dat un motiv să mă opresc.

În schimb, serviciile se văd imediat. Sunt cinci farmacii, patru case de schimb valutar și șase puncte bancare. Sunt utile dacă ai treabă în centru. Dacă vii ca turist și te uiți după ceva de luat acasă din Sibiu, ai șase magazine de suveniruri. Ce găsești în ele, ce produs vine chiar din Sibiu sau din împrejurimi, e o întrebare pe care numărătoarea vitrinelor o lasă deschisă.

De la Floașiu la Carrefour

La nr. 15, la colț cu Papiu Ilarian, în locul pe care sibienii îl știu drept „La Floașiu”, astăzi este un Carrefour. În 1920, Ilie Floașiu își deschidea aici magazinul de manufacturi și coloniale. Peste aproape un secol, pietonala avea și Zara, și Massimo Dutti. Ambele magazine s-au mutat la Promenada în 2019. Sunt două perioade diferite în care puteai veni pe Bălcescu anume pentru un magazin pe care îl știai pe nume.

La nr. 17 funcționează Agenția Teatrală, de unde poți lua bilete la spectacolele Teatrului Național „Radu Stanca”. Iar câțiva pași mai încolo, în Piața Mare, Schiller are cărți în limba germană. Ambele sunt opriri pe care le-aș trece într-un traseu prin centru pentru cineva venit prima dată la Sibiu.

Ce rămâne după sălile de jocuri

Pe traseu am mai văzut două locații cu însemne de jocuri de noroc. Pe 27 aprilie 2026, Consiliul Local a aprobat interzicerea jocurilor de noroc tradiționale în spații deschise publicului, cu excepția jocurilor loto din agențiile dedicate existente. Pentru operatorii deja autorizați, hotărârea prevede aplicarea interdicției la expirarea perioadei de autorizare sau licențiere. În cazul celor opt spații aparent goale, rămâne de verificat ce a funcționat acolo și de când sunt neocupate.

Ce merită privit la Viena și la Brașov

Pe Kärntner Straße, în Viena, găsești Apple, Mango și H&M. Tot acolo se află Lobmeyr, un magazin vienez de sticlărie, cofetăria de familie Heiner și Österreichische Werkstätten, care vinde cadouri și obiecte de design inspirate de modernismul vienez. Pentru Sibiu, ultimele trei sunt exemplele cele mai apropiate de întrebarea de la care am pornit. Un turist poate intra acolo tocmai fiindcă se află la Viena și vrea să găsească ceva legat de oraș. Mai aproape, pe strada Republicii din Brașov, Atelierul NOD vinde obiecte făcute de artiști și artizani locali.

După ce am numărat vitrinele, Bălcescu mi s-a părut mai puțin pustie decât la începutul plimbării. Găsești unde să mănânci, să faci cumpărături sau să iei bilete la teatru. Dar, dacă aș veni cu un musafir într-o zi de noiembrie și m-ar întreba „Ce găsesc aici tocmai pentru că sunt la Sibiu?”, câte vitrine i-aș arăta?

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI