Suntem pe locul 4 în sudul Transilvaniei la bani europeni atraşi

După 2010, Primăria Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu, instituţiile publice ale Guvernului și primăriile din judeţ, practic tot ceea ce înseamnă administraţia sibiană, dar şi mediul privat sibian, şi-au făcut un titlu de glorie din atragerea fondurilor europene. Şi, într-adevăr, a fost dezvoltată infrastructura judeţului Sibiu, în speţă drumurile, şcolile, reabilitate spitalele şi realizate alte investiţii în imobile care au făcut ca gradul de confort al sibienilor şi nivelul de pregătire a funcţionarilor din administraţia locală să sporească.

Pe acelaşi trend s-a înscris şi mediul privat sibian, care a reuşit să atragă fonduri pentru dezvoltarea afacerilor, pentru pregătirea forţei de muncă şi pentru şcolarizarea tineretului. Am fost obişnuiţi în ultimii ani ca judeţul Sibiu să fie considerat un model în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene de către cei care ne administrează. În cazul în care presa îndrăznea să se îndoiască de preformanța conducătorilor de instituţii publice în atragerea acestor fonduri, ne trezeam cu o listă generoasă cu proiecte europene derulate sau în curs de accesare. Mai mult, am asistat din partea acestora la jocuri de imagine pe urma investiţiilor făcute, parade şi băi de mulţime, care să ne demonstreze profesionalismul celor pe care i-am votat. Ce-i drept, în mediul privat imaginea şi politicul contează mai puţin, spre deloc, pentru că acolo rentabilitatea firmei este primordială.

Statisticile Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene au luat în calcul axele de finanţare propuse în cadrul exerciţiul de finanţare a Uniunii Europene 2014 – 2020: Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul Operațional Competitivitate (POC), Programul Operaţional Asistență Tehnică (POAT), Programul Operațional Regional (POR) şi Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). Precizăm că analiza în discuție nu face referire la fondurile europene atrase prin PNRR, acesta nefiind inclus în exercițiul financiar al Uniunii Europene 2014-2020.

Pentru a vedea exact cum stă judeţul Sibiu la atragerea banilor europeni spre Sibiu, am verificat datele Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în ceea ce priveşte ultimul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2014 – 2020, ale cărui efecte le simţim cel mai bine în această perioadă, deoarece se află pe final de derulare.

Publicitate

Sibiu 100% a făcut o comparaţie între judeţele din regiunea Centru, care cuprinde judeţul Sibiu, alături de Mureş, Alba, Braşov, Covasna şi Harghita. Iar concluzia nu este una chiar îmbucurătoare. Mureşul, Alba şi Braşovul ne iau faţa ca număr de proiecte finanţate de UE şi ca valoare a acestora. Suntem doar înaintea judeţelor Covasna şi Harghita şi aceasta din cauză că avem o administraţie locală mai numeroasă, de unde și şansa de a atrage mai multe proiecte. Pe lângă aceasta, și starea economică şi socială din cele două ţinuturi este sub cea din judeţul Sibiu. Deci, una peste alta, ideea, de multe ori invocată de aleşii noştri, că am fi cei mai performanți din regiune, este una cel puțin eronată.

Una credem noi despre Sibiu şi altceva ne spun cifrele şi statisticile: locul 4 din 6

Regiunea Centru a fost creată în mijlocul anilor 2000, tocmai pentru ca fondurile europene să fie accesate mai uşor. Aceasta cuprinde judeţele din sudul Transilvaniei şi îşi propune să faciliteze atragerea banilor europeni cât mai rapid şi pe axe de finanţare cât mai accesibile pentru autorităţile locale. Cifrele şi statisticile nu mint, cum se spune, iar adevărul este incontestabil: suntem pe locul 4 din 6 judeţele în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Acest lucru demonstrează capacitatea scăzută a administraţiei judeţene de a atrage banii europeni, dacă ne uităm la media proiectelor obţinute de judeţul Sibiu. Deci, suntem departe de a fi cei mai performanţi în administraţie din sudul Transilvaniei, iar acest lucru ar trebui să ducă la mai mult realism din partea celor care ne conduc, în gestionarea resurselor implicate în accesarea proiectelor cu finanţare europeană. Şi, de ce nu, să tragă un semnal de alarmă pentru un sprijin şi mai consitent al primăriilor mai sărace din judeţ, care nu îşi permit să obţină proiecte majoare pentru dezvoltarea infrastructurii şi, în final, pentru îmbunătăţirea confortului cetăţenilor. Altfel, riscăm ca judeţul Sibiu să fie împărţit în două: în Sibiul urban, bine dezvoltat, şi Sibiul rural, fără perspective reale. Mulţi ar putea spune că Sibiul este dezvoltat economic şi că ar avea nevoie de fonduri europene mai puţine, pentru că judeţul Sibiu este în top atunci când trimite banii la bugetul de stat, însă niciodată nu putem afirma că am atras suficiente fonduri europene, în condiţiile în care tot timpul apar nevoi majoare, iar concurenţa între judeţe pentru banii europeni este acerbă şi loială. Scuza că județul stă bine economic acum poate fi cu dus şi întors, în condiţiile în care s-a văzut cum a fost recuperat decalajul faţă de noi de către Mureş, Braşov şi chiar şi Alba.

Sibiul, la mică distanță de Harghita

Potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a Guvernului României, Sibiul se află pe locul 4 în ceea ce priveşte valoarea proiectelor atrase. Ultima statistică realizată de specialiştii ministerului a fost realizată la 31 martie 2023. Sibiul a atras în perioada exerciţiului financiar 2014 – 2020 în jur de 2,8 miliarde de lei din bani europeni, ceea ce înseamnă mai puţini bani decât Mureş – 3,24 miliarde de lei, Braşov – 3,22 miliarde de lei, şi Alba – 2,9 miliarde de lei. În schimb, suntem peste Harghita cu 1,7miliarde de lei atraşi şi Covasna, care a reuşit doar 904 milioane de lei.

Şi în ceea ce priveşte numărul de proiecte atrase, judeţul Sibiu se află tot pe locul 4, cu 319 proiecte, după Mureş – 411, Braşov – 399 şi Alba – 360. Suntem la mică distanţă de Harghita, care are, potrivit ultimei recenzii a ministerului, 310 proiecte cu bani europeni. Deci, nici poziţia a 4-a în clasamentul judeţelor din sudul Transilvaniei nu mai este atât de sigur, mai ales că ne află pe final de exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Covasna încheie clasamentul cu 137 de proiecte. Cu toate că adminsitraţiile din Harghita şi Covasna au şi o facilitateîn plus în atragerea de proiecte. Pe lângă cele care pot fi atrase din bani europeni, şefii din administraţiile din cele două judeţe mai au şi o altă sursă de finanţare: banii peşi la dispoziţie pentru zonele din Diaspora de către guvernul maghiar, condus de Viktor Orban.

Pretenţia de a fi capitală de regiune, pe undeva nerealistă

În aceste condiţii, mult preconizata descentralizare administrativă şi economică naţională, care se lasă de cel puţin 10 ani mult aşteptată, nu ne găseşte în acest moment în postura de a fi capitală de regiune, din perspectiva atragerii de fonduri europene. Poziţia a 4-a în clasamentul judeţelor nu ne avantajează la revendicarea titlului de capitală de regiune, în condiţiile în care nu suntem judeţul cu cea mai bună capacitate administrativă. Voci din Sibiu, în plan politic şi administrativ, au contestat în trecut faptul că Alba a fost aleasă ca sediu al Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, iar nereuşita noastră, a sibienilor, a fost în schimb o binefacere pentru Alba, care are acum prima informaţie referitoare la banii europeni. Practic, s-a văzut că oamenii politici din Alba au fost mai puternici la Bucureşti, în ceea ce priveşte influenţa politică, decât cei din Sibiu sau Braşov. Acum Alba dă ora exactă în ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, iar câştigul cel mai mare este, cel mai probabil, în plan de imagine, la care se adaugă numeroasele locuri de muncă create în urma acestui carusel al fondurilor europene.

În altă ordine de idei, sibienii se plâng că nu avem instituţii regionale de forţă în municipiul Sibiu. Amintim în acest sens doar faptul că Curtea de Apel este tot la Alba, iar Direcţia Regională de Finanţe, la Braşov. Gurile rele ar putea acuza o anume mediocritate politică a senatorilor şi deputaţilor sibieni, ceea ce a dus la a avea instituţii publice de forţă în plan secund, lucru care pare să întărească încă o dată lecţia pe care am primit-o cu desemnarea judeţul Alba drept sediul ADR Centru. Trebuie menţionat că, în cele din urmă, descentralizarea şi regionalizarea României din punct de vedere administrativ se va face la un moment dat, chiar şi sub presiunea Uniunii Europene, iar pe acest fond concurenţa între judeţe pentru a atrage cât mai multe fonduri de la Guvern şi de la Uniunea Europeană şi pentru a-şi păstra instituţiile regionale sau a aduce altele, va fi tot mai acerbă. Iar bătălia se va da în plan politic şi administrativ. Să sperăm că în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2021 – 2027, Sibiul îşi va creşte semnificativ capacitatea administrativă şi se va impune atât în ceea ce priveşte atragerea banilor de la Uniunea Europeană, dar şi în a face un lobby politic mult mai eficient la Bucureşti, astfel încât să devenim judeţ-lider în sudul Transilvaniei. Din păcate, acum Braşovul şi Mureşul ne-o iau înainte, iar Sibiul nu dă semne că va reveni în forţă, chiar dacă avem câteva avantaje care vor conta foarte mult în viitor: un aeroport modern, un posibil nou spital județean sau un turism cultural printre cele mai performante din ţară.

Avem nevoie inițiative conjugate, de oameni cu perspective în administraţie, care să vină cu proiecte noi de dezvoltare şi în ton cu trendul european, pentru că trecutul şi prezentul Sibiului, unul de-a dreptul excepţional, obligă. Iar imaginea şi anvergura Sibiului în plan european (capitală culturală europeană, gazdă a summit-ului Consiliului Europei etc.) poate comporta erodarea firească, dacă nu e susținută cu eforturi adecvate și eficiente.