Legea votului prin corespondență inițiată de Eugen Tomac și Valerian Vreme a picat cu brio în Parlament. În ciuda scandalului vehiculat în turul doi al alegerilor prezidențiale, PNL și PSD și-au dat mâna votând împotriva unei soluții, pentru ca înghesuiala din ambasade și consulatele României să se mai repete. Motivul este simplu, o soluție furnizată de un partid minor ar lua din capitalul apărat cu gelozie atât de liberali, cât și de social-democrați. Dincolo de declarații și retorică populistă, faptele spun mult mai multe întotdeauna.
Trecem de la ipocrizia autentică la vârful olimpic al prostiei locale. Liviu Pop scrie petiții online pentru a fi promovat de Victor Ponta ministru al educației în noul guvern. Fostul ministru al educației în 2012 și figură rulată masiv de PSD pe platourile de televiziune, a strâns 200 de semnături pentru a reveni la ministerul educației, profitând de faptul că doamna Andronescu discută ceva chestiuni penale cu DNA-ul. Dacă comunicarea în interiorul partidului și mesajul ocupat de pe telefonul premierului l-au adus pe Liviu Pop în situația de a cerși simpatie online, atunci putem spune că s-a deschis o nouă nișă a penibilității în spațiul public.
Revenim la ipocrizie la scară planetară.
Dacă prăbușirea prețului petrolului a capturat atenția publică cam la aceiași intensitate cu anunțul detronării economiei SUA de pe poziția numărul unu mondială de către China, scandalul torturii rezumat într-un raport al Senatului SUA a stupefiat opinia publică.
Senatul Statelor Unite ale Americii a descoperit că agenții CIA au torturat în închisori din afara teritoriului american prizonieri suspectați de terorism, au mințit guvernul și au închis mai mult de 30 de suspecți nevinovați. Percepția publică a fost în mare parte amorfă, a simula înecul, a-l priva de somn o săptămână, a-l ține în întuneric permanent, a-l hrăni rectal, a-l abuza fizic și psihic pe un posibil atentator terorist nu smulge prea multe reacții. Până la urmă „ăștia sunt ăia care decapitează oameni” nu?
Deși credem că suntem creștini, de fapt adorăm legea talionului. Deși ne considerăm civilizați, unii oamenii devin mai puțin oameni în anumite situații „speciale”. Deși semnăm acorduri internaționale și convenții la Geneva și Helsinki împotriva torturii, o utilizăm. Iar dacă suspecții ăia teroriști sunt atât de răi, totuși de ce o facem în secret și nu în piața publică?
Poate pentru că știm că sub tortură orice individ va spune orice numai să scape? Poate că și cel mai înverșunat antiislamist dintre noi conștientizează faptul că lângă capii Al Qaeda s-au aflat 30 de oameni nevinovați torturați în același mod? Poate că cea mai mare și cea mai consolidată democrație din lume a aruncat la coș drepturile omului în închisorile CIA?
O întrebare legitimă probabil va bântui administrația americană și poporul american, oare califatul islamic din Siria și Irak nu își extrage seva și din modalitatea de a lupta cu terorismul aleasă de SUA? Unde e România în acest peisaj? În raportul aceluiași senat american pe acestă chestiune: „Realizați că putem cumpăra statul… cu dolari?”
Publicitate
