Este incredibil că după mai bine de 30 de ani de la Revoluţie şi de peste 20 de ani de când sunt disponibile fonduri din bugetul Uniunii Europene, Sibiul încă mai are destule clădiri istorice şi emblematice care zac în paragină sau la care reabilitarea a începutul cu mulţi ani în urmă, dar din lipsă de pricepere locală şi guvernamentală, coroborată cu lipsa banilor, sunt date uitării. Iar paradoxul constă în faptul că acestea se află în zona centrală a Sibiului sau chiar în imediata apropiere a zonei istorice. În loc să devină o atracţie principală pentru turiştii care ne vizitează localitatea, clădirile s-au transformat într-o pată urâtă pe obrazul unui oraş multicultural şi european.
Sibiu 100% vă propune o trecere în revistă a patru clădiri emblematice pentru Sibiu, ajunse acum într-o stare deplorabilă de degradare. Chiar dacă au existat anumite tentative de-a lungul vremii de readucere a acestora la viaţă, acestea au fost doar picături de apă într-un pahar tulbure de indiferență. Pe lista noastră figurează vechiul sediu al Tribunalului şi Judecătoriei Sibiu, Bazinul Olimpia (ambele situate pe B-dul Victoriei), Orfelinatul Maria Tereza din cartierul Terezian şi clădirea fostului liceu Pedagogic, de pe str. General Magheru 34 – 36.
Aceiași oameni, aceleași scuze
E vorba de clădiri de o importanţă majoră în Sibiu, care ar trebui să fie capete de listă în preocupările administraţiei locale şi ale politicienilor. Oameni care ar putea exercita o presiune majoră asupra celor din Guvern sau s-ar putea implica vizibil în realizarea de programe cu finanţare europeană care să le readucă la viaţă. Este de neconceput cum în perioada comunistă aceste imobile au fost mândria Sibiului, fiind toate funcţionale, în timp ce, acum, când ne lăudăm cu un oraş şi o administraţie europeană, stau să cadă. Când te uiţi cum arată asemenea „monumente istorice” de prim rang în comunitatea sibiană, îţi dai seama ce influenţă măruntă au avut parlamentarii de Sibiu şi reprezentanţii administraţiei locale, în speţă Primăria Sibiu şi Consiliul Judeţean, în faţa Guvernelor care au condus România de după 1989. Pretextele celor care conduc Sibiul sunt mereu aceleaşi: că nu aparţin administraţiei locale, că depind de fondurile de la Guvern, că politicul joacă un rol nefast Sibiului atunci când chiar avem nevoie de resurse guvernamentale sau că alte investiţii sunt mai importante. Ce-i drept, ultima scuză este folosită mai des de administraţia locală, coroborată cu lipsa banilor de la Buget. Mai mult, în ultimii ani au fost prioritizate alte investiţii, pentru timpul liber, şi ele extrem de necesare într-un Sibiu care bate pasul pe loc din punct de vedere al dezvoltării, însă nicio adminstraţie, fie locală, fie centrală, nu are alibiuri atunci când vine vorba despre atragerea fondurilor europene. Când nu mai ai bani la buget, atunci fondurile europene sunt soluţia ideală.
Se spune că administraţia unui oraş se vede în modul în care arată partea istorică a oraşului sau clădirile sale emblematice. În Sibiu, de la Primărie la instituţiile publice ale Guvernului din judeţ şi până la cele gestionate direct de ministere sau chiar de către cei care au solicitat retrocedarea unor imobile sunt lipsuri majore în plan administrativ. Iar acest lucru a făcut ca cele patru clădiri istorice să-i aducă la disperare pe sibienii care le-au prins în toată spledoarea lor. Chiar dacă Sibiul se află între primele 5-6 judeţe care contribuie cel mai mult la bugetul de stat, Guvernul închide ochii când vine vorba despre marile investiţii ale judeţului, cum ar fi şi reabilitarea clădirilor emblematice nu numai pentru Sibiu, ci şi pentru România.
Tribunalul Sibiu sau o afacere imobiliară peste capul sibienilor şi a comunităţii
Cea mai deplorabilă clădire din oraş în acest moment este vechiul sediu al Tribunalului şi Judecătoriei Sibiu, de pe B-dul Victoriei. Şi aceasta nu neapărat din punct de vedere arhitectural şi istoric, ci ca urmare a nepăsarii Ministerului Justiţiei, care efectiv nu e interesat de trecutul Sibiului. Perla sibienilor în timpul Imperiului austro-ungar şi în perioada interbelică, conservată şi devenită funcţională aproape perfect în perioada comunistă, de 15 ani încoace a devenit aproape o ruină din cauza incompetenţei miniştrilor care au condus cel mai important minister din Guvern, cel al Justiţiei. Ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani cu reabilitarea sediului Tribunalului Sibiu ne poate duce şi la ideea că această investiţie extrem de necesară s-a transformat într-o adevărată afacere imobiliară, curatoriată chiar de statul român, dar spre ruşinea lui şi în detrimentul sibienilor. Cum ministerul nu are bani şi a ratat în mare măsură finanţarea obţinută pentru reabilitare de la Banca Mondială, Tribunalul şi Judecătoria Sibiului au funcţionat în sedii provizorii din municipiu care au băgat bani în buzunarul unor oameni de afaceri locali (vezi unde a funcţionat primul sediu provizoriu) sau chiar s-au întors la bugetul statului, fără ca vechiul sediu să beneficieze de aceşti bani (cazul perioadei în care a funcţionat în clădirea aparţinând statului român). Mai mult, în ultimii 2 ani, funcţionarea Tribunalului Sibiu în actuala Casă Alba Independenţa a devenit o afacere sigură pentru societatea Transilvania Investments, cea care are în portofoliu şi firma Casa Albă Independenţa, având în vedere chiria pe care a încasat-o, în condiţiile în care investiţia pentru reabilitarea clădirii a fost minimă. Să sperăm totuşi că sumele încasate de Transilvania Investments, prin Casa Albă Independenţa, vor fi folosite până la urmă pentru sibieni, dacă se va încerca realizarea unei investiţii majore, un proiect de regenerare urbană pe terenul fostei fabrici Independenţa, şi nu vor pleca pentru a acoperi găurile financiare ale fondului de investiţii din alte zone ale ţării.
Revenind în actualitate şi la problema vechiului sediu, demersul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu privind redeschiderea trotuarului din faţa imobilului de pe B-dul Victoriei a fost sortit eşecului. Conducerea asociaţiei a trimis un memoriu în acest sens Primăriei Sibiu, având în vedere că gardul care înconjoară vechiul sediu se află pe spaţiul public (cel puţin bucata de gard din faţa fostului sediu). Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a spus la finalul unei şedinţe de Consiliu Local din această primăvară că se va interesa de situaţia trotuarului public ocupat, însă totul depinde de proprietarul clădirii, adică de Ministerul Justiţiei. Din declaraţiile lui Tudor Popa, preşedintele Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu, reiese că demersul s-a lovit de nulitate, iar influenţa Primăriei Sibiu a fost zero. În continuare se circulă în şir indian în faţa vechiului sediu, iar gardul nu a fost retras nici măcar cu un metru. Mai mult, dimineaţa, când vin copiii la Şcoala Regina Maria, aglomeraţia pe trotuar este maximă, și aceasta fără să mai punem la socoteală timpul pierdut. Motivele invocate de proprietar au fost cele ce ţin de securitate celor care trec prin faţa vechii instituţii. La vechiul sediu nu se mai lucrează din 2019, iar în acest moment proiectul se află în faza actualizării studiului de fezabilitate. Proiectanţii, care sunt o firmă din Cluj, lucrează la noul studiu de fezabilitate, care va mai cuprinde în plus faţă de anii trecuţi o parcare subterană şi un corp de clădire nou. Între timp, Ministerul a transferat acest imobil în custodia Tribunalului Sibiu. Aşteptăm să vedem cum vor evolua lucrurile pe mai departe.
Bazinul Olimpia, închis de mai bine de doi ani
O altă clădire emblematică pentru Sibiu zace părăsită de o bună bucată de timp. A fost mai mult închisă decât folosită de sportivi în ultimul deceniu. Cel mai mare bazin de înot din judeţul Sibiu, aflat în administrarea Clubului Sportiv Municipal Sibiu, se află într-o stare deplorabilă, astfel că de câţiva ani a fost închis sportivilor de performanţă, dar şi sibienilor care practică nataţia sau care vor să-şi petreacă timpul liber pentru relaxare. Reabilitarea a fost începută, cel puţin la nivel de documentaţie, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, iar în cele din urmă proiectul a fost transferat către Compania Naţională de Investiţii. În acest moment, proiectul de reabilitare se află la Compania Naţională de Investiţii – CNI, care pregăteşte licitaţia de execuţie. ,,Starea generală a complexului sportiv în momentul de față este nefuncțională, cu unele probleme majore care necesită intervenții/reparații punctuale, cât şi foarte multe situații/zone ce prezintă urme avansate de uzură și degradări ale finisajelor, zone care necesită reparații majore. Fără intervenții de urgență asupra obiectivelor critice, cât și remedieri și reabilitări generale ale facilităților, acestea se vor degrada substanțial în viitorul apropiat. Asupra obiectivului nu s-au realizat lucrări de reabilitare majore de la darea lui în folosință”, este diagnosticul CNI asupra arenei sportive. Valoarea investiţiei se apropie de 8 milioane de euro, bani de la stat, iar termenul de 18 luni pentru realizarea obiectivului este deja în mare întârziere. „Din câte știu, acest bazin nu se mai putea utiliza. Decât să cârpim niște baze sportive și să nu fie bine deloc, câteodată avem nevoie de o reconstrucție totală. După cum știu, este bazinul din Sibiu pe lista CNI, este într-o fază avansată și sperăm ca să fie cât de curând aprobată reconstrucția. Nu știu cât durează investiția. Este într-o fază avansată, durează birocrația, dar o să sprijinim pentru că aparține de noi – la nivel de UDMR, Ministerul Dezvoltării și mă ocup personal de acest lucru”, a spus Eduard Novak, la ultima vizită la Sibiu, în calitate de ministru al Sportului, în vara anului trecut. De atunci, ministrul Novak a fost schimbat, iar veştiile care vin de la Elisabeta Lipă, noul preşedinte al Agenţiei pentru Sport, sunt inexistente până la acest moment.
Bazinul Olimpia a fost inaugurat în 1979, fiind unul dintre cele mai moderne din ţară. Arena de nataţie este alcătuită din două bazine, unul pentru înot și celălalt pentru sărituri în apă. De-a lungul timpului, aici s-au organizat numeroase competiții la nivel național și internațional, fiind totodată şi locul de cantonament al Federaţiei Române de Nataţie în câteva rânduri. Cea mai importantă competiţie găzduită a fost una dintre etapele Cupei Europei la sărituri în apă, care a avut loc imediat după darea în folosinţă a bazinului, în 1979.
Orfelinatul Maria Tereza din Terezian, cea mai mare povară pe municipalitate
Orfelinatul Maria Tereza, de pe strada Gladiolelor din cartierul Terezian, a fost un imobil incomod pentru administraţia Iohannis – Fodor, în condiţiile în care nu a reuşit să facă niciun proiect de reabilitare pentru a-i reda strălucirea măcar a celei existente în perioada comunistă. Ani la rând a fost abandonat de municipalitate, în situația în care sistemul şcolar sibian gestionat de Primăria Sibiu scârţia din toate încheieturile. Copiii sibienilor sunt nevoiţi să meargă la şcoală în două schimburi, de dimineaţă şi după-amiză, în timp ce spaţii generoase care pot fi folosite pentru învăţământul sibian au stat să se prăbuşească (vezi cazul imobilului istoric de pe strada Gladiolelor), din lipsă de capacitate administrativă şi financiară. După ani de zile în care s-au făcut tot felul de încercări, aproape toate sortite eşecului, în sfârşit Primăria Sibiu a identificat o posibilă soluţie. Municipalitatea face primul pas important pentru reabilitarea Orfelinatului Maria Tereza din cartierul Terezian. Practic, clădirea va fi reabilitată din punct de vedere energetic. Aleşii municipali au aprobat, în şedinţa ordinară din august, un proiect de hotărâre privind documentaţia şi indicatoriii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare Imobil Maria Tereza – strada Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6, Sibiu”. Valoarea estimată a proiectului va fi de aproape 60 milioane de lei. Proiectul va fi depus de către municipalitate în cadrul Programului Regiunea Centru, Prioritatea 3: ”O Regiune cu Comunităţi Prietenoase cu Mediul, OS 2.1., Acţiunea 3.2 – Eficienţă energetică în clădiri publice, pentru obţinerea finanţării nerambursabile necesară renovării imobilului situat în Sibiu, str. Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6”.
Amplasat administrativ pe strada Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6 din Municipiul Sibiu, imobilul care face parte din „Ansamblul Orfelinatului Terezian, monument istoric de categoria A, este compus din clădire şi teren aferent şi aparţine domeniului public al Municipiului Sibiu. Imobilul, în prezent nefuncţional, se află în administrarea Serviciului Public de Administrare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar de Stat. “Având în vedere faptul că imobilul s-a deteriorat de-a lungul timpului, prezentând astăzi numeroase deficienţe (precum acoperiş cu învelitoare degradată, pereţi cu tencuială deteriorată, instalaţii necorespunzătoare, încălzire deficitară, pardoseli în majoritatea încăperilor uzate, tâmplaria uşilor şi ferestrelor degradată, grupurile sanitare sunt necorespunzătoare), se impune o reabilitare totală a clădirii, pentru a deservi scopul utilizării lui ca spaţiu educaţional, inclusiv repararea, consolidarea şi îmbunătăţirea performanţelor energetice ale acesteia, care să redea funcţionalitatea şi să satisfacă cerinţele impuse de legislaţia privind calitatea în construcţii. Municipiul Sibiu a achiziţionat servicii de proiectare pentru elaborarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de interventii, inclusiv elaborare şi depunere documentaţii obţinere avize, studiu geotehnic, studiu topografic, scenariu de securitate la incendiu, audit energetic şi expertiză tehnică la obiectivul de investitii Reabilitare Imobil Maria Tereza – strada Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6, Sibiu”, se arată în comunicatul Primăriei Sibiu.
Fostul imobil al Liceului Pedagogic moare pe zi ce trece
O altă clădire istorică ce nu a rezistat fizic fenomenului retrocedărilor imobilelor către foştii proprietari este fără îndoială şi imobilul care a găzduit decenii de-a rândul fostul liceu Pedagogic. Clădirea se transformă pe zi ce trece într-o ruină, chiar dacă zidurile se încăpăţânează să nu îşi piardă aura de odinioară. Închisă ca o adevărată fortăreaţă a pierzaniei, nu se întrevede nimic bun pentru perioada următoare. Astfel, o şcoală emblematică a Sibiului este lăsată în voia sorţii, spre deznădejdea sibienilor care au învăţat şi predat aici şi nu numai. Proprietarul clădirii este Arhiepiscopia Romano-catolică Alba Iulia, cea care a revendicat imobilul. Aceasta, din lipsă de fonduri necesare reabilitării şi poate şi de interes economic imediat, a concesionat în urmă cu câţiva ani imobilul către o firmă sibiană ce a intenţionat să transforme edificiul întru hotel. Din păcate, tot proiectul a căzut până în acest moment, din varii motive: neînţelegeri ale concesionarului cu reprezentanţii Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu în ceea ce privesc avizele şi autorizaţiile, lipsa fondurilor financiare pentru investiţie, precum şi lipsa unui proiect concret, rămas deocmadată doar intenţie sau praf în ochi. Totodată, este de blamat şi atitudinea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia, care nu se grăbeşte să vină cu o altă soluţie concretă, dând senzaţia că reabilitarea clădirii este mai mult o datorie a lui Dumnezeu şi nu a clerului pus să gospodărească bunurile încredinţate lor pe acest pământ.