Investițiile din fondurile europene, în speță din PNRR, în județul Sibiu vor primi o lovitură dură din partea Guvernului, ca urmare a situației critice economice în care se află România, așa cum este descrisă de premierul Ilie Bolojan. Potrivit primelor estimări, peste 30 de proiecte finanțate din PNRR se vor opri în județul Sibiu, iar valoarea acestora se ridică la 147 milioane de euro. O veste extrem de proastă pentru județul Sibiu, în contextul noii ordonanțe aprobate marți de Cabinetul Bolojan.
Per total, în județul Sibiu, au fost aprobate prin PNR în jur de 350 de proiecte, cu o valoare totală de 300 milioane de euro
Anunțat de către ultimele guverne ale României ca marea șansă spre prosperitate a țării, în consecință și a județului Sibiu, PNRR a devenit doar praf în ochii, cu realizări utile și mediocre, în sensul că un număr insuficient de proiecte au fost puse în practică din necesitățile care există în județ. S-au făcut mulți pași înainte în ceea ce privește modernizarea infrastructurii din județul Sibiu, însă din păcate au rămas și multe proiecte doar pe hârtie, cu finanțare asigurată, dar din păcate acum tăiate. Și este vorba despre proiecte cu impact major în viața de zi cu zi a sibianului și cu valori ce trec de 100 de milioane de euro.
Șefii județului și trimiși Guvernului în teritoriu, în speță Prefectura, Consiliul Județean și primăriile din județ inventariază situația proiectelor aflate în pericol să-și piardă finanțarea din PNRR în urma ordonanțelor aprobate de Guvernul Bolojan în ultimele două luni. Nicio instituție publică sibiană nu pare să-și asume eșecul Guvernului Bolojan în județul Sibiu, astfel că în toate instituțiile și primăriile din județ se fac calcule, se analizează stadiul proiectelor, se caută soluții pentru continuarea proiectelor în urma ieșirii acestora din programul PNRR și se regândesc proiectele prioritare în infrastructură.
Practic, ordonnața de marți a Guvernului este analizată pe toată părțile. Însă grosso-modo, acesta este număr de proiecte sistate și valoarea lor cumulată, pierdute în județul Sibiu. Per total, în județul Sibiu, au fost aprobate prin PNR în jur de 350 de proiecte, cu o valoare totală de 300 milioane de euro, lucru care situa județul Sibiu pe locul 15 în țară la un moment dat. Era o poziție mai mult decât onorantă pentru județul Sibiu. Vom vedea în săptămânile care vin dimensiunea reală a pagubelor estimate în județul Sibiu, din fondurile PNRR, cea mai importantă sursă de finanțarea din fondurile europene pe care o are la dispoziție România.
De ce s-a ajuns în județul Sibiu în această situație?
Pe lângă vina majoră pe care o poartă ultimele guverne în ceea ce privește lentoarea cu care au negociat acordurile cu Uniunea Europeană, situația care a complicat cel mai mult accesarea fondurilor din PNRR, este cheltuirea banilor publici fără discernământ din partea guvernanților și a oamenilor politici, care au adus țara la un pas de dezastru economic. Mai mult, cei doi ani electorali, 2024 și 2025, și împrumuturile externe accesate de guvernele țării au cufundat țara în situația în care ne găsim acum și care impune măsuri radicale pentru a se evita în cel mai rău caz intrarea în incapacitate de plată a României.
Revenind la nivel local, o vină o poartă primarii și șefii administrației locale din județ, care în cazul unor proiecte propuse spre finanțare din PNRR s-au mișcat destul de lent. Au creionat cu greu proiectele, le-au prioritizat și mai greu în funcție de nevoi, dar în cele din urmă au semnat contractele de finanțare din PNRR. Au urmat apoi realizarea caietelor de sarcini pentru licitații, în unele situații prost făcute, astfel că licitațiile pentru realizarea documentațiilor și stabilirea firmelor câștigătoare au dus la tot felul de contestații și timp pierdut.
Proiectele au pornit foarte greu în faza de execuție, iar multe dintre firmele care au câștigat licitațiile nu și-au primit încă banii pentru demararea lucrărilor. Cum multe dintre proiecte nu au atins pragul de realizare de 30 la sută, acum acestea sunt în situația de a pierde finanțarea din PNRR. Sigur, proiectele sistate vor putea fi propuse în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, care va începe din 2027, deci teoretic nu sunt pierdute, însă era vorba despre proiecte de necesitate imediată.
Guvernul va decide ce proiecte vor fi finanțate în continuare și ce proiecte cad
Guvernul României a aprobat, marți, Ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programele naționale de investiții. Noul act normativ introduce un mecanism riguros pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții. Practic, România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor, pentru a evita riscuri fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare.
MIPE va identifica surse alternative de finanțare
În această ordonanță de urgență există, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare și modul în care îndeplinesc jaloanele și țintele asumate.
„Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm. Vom avea, în premieră, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în anvelopele financiare și, în final, un tablou de bord public în luna septembrie, astfel încât oricine să poată vedea ce proiecte vor continua.
Această ordonanță de urgență este un pas înainte pentru transparență și pentru buna gestionare a banului public. Stabilim clar câți bani au rămas disponibili împreună cu Comisia Europeană, iar pe baza acestor fonduri vom selecta proiectele viabile, astfel încât cele 28,5 miliarde de euro angajate prin PNRR să fie implementate. În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investițiile utile să nu fie pierdute.
Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări și nu închidem șantiere – ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanțare pentru fiecare proiect. Urmează și o nouă ordonanță de urgență, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităților locale și pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
31 august 2026, termenul limită
Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.
Totodată, această ordonanță instituie un mecanism de excepție pentru proiectele care trebuie accelerate, astfel încât România să îndeplinească jaloanele convenite cu Comisia Europeană, și interzice utilizarea fondurilor PNRR pentru investițiile semnalate ca fiind în neconformitate cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește programele naționale de investiții – PNDL 1 și 2, „Anghel Saligny”, dar și alte programe gestionate de Compania Națională de Investiții –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente și atribuirea de noi contracte. Așadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naționale de investiții în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.
Prin aceste reglementări, Guvernul se angajează că investițiile publice nu vor mai fi gestionate automat, ci pe baza unor criterii de maturitate și sustenabilitate. Obiectivul principal este protejarea echilibrelor macroeconomice și concentrarea resurselor pe proiectele care pot fi finalizate la timp și care aduc rezultate concrete pentru economie și societate. Ordonanța adoptată marți, 19 august, devine astfel un instrument important pentru utilizarea responsabilă și eficientă a fondurilor europene și naționale.
PNRR redus de la 28,5 la 21,6 miliarde de euro
Valoarea alocată României prin PNRR s-a redus de la 28,5 miliarde de euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), la 21,62 miliarde de euro (13,56 miliarde de euro sub formă de granturi și 8,06 miliarde de euro sub formă de împrumuturi). MIPE a decis să ajusteze componenta de împrumut din PNRR, cu aproximativ 6,88 miliarde de euro, luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de România și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează la lista integrală a proiectelor din PNRR care pierd bani, care sunt eliminate complet și care se mută de pe componenta de împrumuturi pe cea de granturi, adică primesc bani europeni gratis. Spre exemplu, cel mai mare impact este în zona de proiecte de infrastructură. Aici, au fost mutate proiecte în valoare de 2,169 miliarde de euro pe componenta de grant, adică de finanțare nerambursabilă, acesta proiecte fiind inițial planificate să fie construite cu împrumuturi.
Totodată, se mută majoritar din împrumut în grant proiecte precum instituirea unui fond pentru Valul Renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit. Acest proiect avea inițial un buget alocat din componenta de împrumuturi de 2,17 miliarde euro. Acum, vor fi alocate fonduri nerambursabile (din componenta de granturi) de 1,36 miliarde de euro, fiind tăiate totodată 256 milioane de euro.
În total, proiecte cu o valoare de 5,6 miliarde de euro se mută de pe împrumuturi pe granturi.
Reforma „Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice (19 spitale)”, care avea un buget din granturi de 1,047 miliarde de euro, va suferi o tăiere de buget de 511 milioane de euro, iar 259,8 milioane de euro se mută din grant în împrumut.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
