„Nu tac studenții când vor decidenții!”, „Studenți, strigați, că burse meritați!” „De ce? De ce? De ce și bursele?” Aceste lozinci au răsunat azi, 29 septembrie, în Piața Mare a Sibiului. Un număr de aproximativ 50 de studenți s-au adunat în centrul Sibiului pentru a-și cere drepturile.
„Ne-am adunat aici din cauza măsurilor de austeritate care privesc în mod direct studenții”
Cel care a început protestul a fost Ionel Bălan, student masterand în anul I la Facultatea de Științe Economice din cadru Universității „Lucian Blaga” Sibiu, la specializarea Expertiză Contabilă și Audit, președintele Asociației Studenților Economiști și organizator al acestei reacțiuni sociale.
„Ne-am adunat aici, alături de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), din cauza măsurilor de austeritate care privesc în mod direct studenții. Noi simțim că sistemul de învățământ nu este o cheltuială, este o investiție. De asemenea, considerăm că un stat educat este unul care se dezvoltă. Astfel, dacă tăierile se fac chiar din educație, considerăm că România nu mai vrea să se mai dezvolte. Studenții sunt una dintre categoriile cele mai importante în ajutorul dezvoltării României”, consideră Ionel.
Cea mai mare durere a studenților
Strigătele timide ale studenților opresc privirile trecătorilor. Ici-colo se mai aud aplauze de la „civilii” de toate vârstele. Deși a plouat de dimineață, acum soarele se dezvelește dintre nori, parcă să încurajeze și el tinerii cu speranță. Cea mai mare durere a lor: bursele. „Anul universitar nu poate să înceapă fără burse. S-a tăiat aproape jumătate din fondul de burse care este alocat universităților. Discursul ministrului a fost că universitățile pot susține și din surse proprii aceste burse, dar sunt unele instituții de învățământ care nu se pot susține. Mai suntem supărați și pentru reducerea feroviară, suntem limitați doar în transportul între casă și universitate. Noi simțim că suntem lăsați pe dinafară. Nimeni nu investește în noi, ca să investim și noi în România. Noi ne dorim să avem o întâlnire cu primul ministru, să negociem, să fim consultați când se iau decizii legate de noi…”, spune președintele Asociației Studenților Economiști.
„Nu primește bani mărunți!”
În timp ce discutam cu Ionel, aud un glas ce venea din fața grupului de protestatari: „De la Mugur Isărescu, fraților, sunt banii ăștia. Nu primește bani mărunți! Pantilimon Petru, mă cheamă!”. Un bărbat pe la 45 de ani, vizibil în stare de ebrietate, aruncă cu bani mărunți dinaintea tinerilor. Monede de 10 și 50 de bani lovesc zgomotos piatra cubică. Dar nu durează mult „show-ul”, că poliția aflată la fața locului intervine rapid și-l preia pe revoltat. Omul se dovedește a fi cu tulburări psihice, dar inofensiv. Acesta se alege cu o contravenție și este rugat să plece acasă.
„Tot timpul educația și sănătatea sunt primele atacate”
Protestul continuă. Andrei Pleșa este veteran în ceea ce privește protestele: „Am venit pentru că de fiecare dată când se iau măsuri ca să se salveze țara din dezastrul economic, făcut de clasa politică, tot timpul educația și sănătatea sunt primele atacate. Cât de puțin ajută aceste tăieri de bursă și cât de rău fac, de fapt, studenților. Protestele nu se fac degeaba, chiar dacă suntem în număr mic. Poate că acest protest în sine nu o să schimbe ceva, dar unu la mână, acest protest nu este singurul, ci în coordonare cu protestele din toată țara. Doi la mână, cu cât sunt mai multe proteste, inspirăm mai mult activisim civic…”
„Am venit din cauza problemelor burselor”
Radu Diaconu a venit imediat ce a aflat de acest protest. „Am auzit de protest cam acum o oră și jumătate, mai exact pe Facebook. M-am îmbrăcat repede și am zis să mă alătur și eu colegilor de la alte facultăți. Am venit din cauza problemelor burselor și, mai presus de atât, din cauza măsurilor de austeritate din sistemului de învățământ, nicidecum unele de reformă. Din ce am înțeles, proteste au loc atât la Sibiu, cât și în restul țării și dacă nu încercăm, nu avem de unde să știm dacă vom avea rezultate”, îmi mărturisește studentul.
„M-am oprit, deși e frig”
O doamnă nostalgică, la 82 de ani, pe numele ei Ana Lenuța, s-a oprit și ea să asculte glasurile studenților. O întreb cum era studenția pe vremea ei. „Pe vremea mea, nu erau proteste, întrucât noi aveam burse, învățământul era ok. Aveam profesori extrem de pregătiți și nu se întâmpla nimic. Iar din acele burse ne mai rămâneau încă 30 de lei de tramvai, cazarea și mâncarea era gratuită. Acum sunt multe probleme. Studenții de acum nu fac bine ceea ce fac, fac foarte bine, extrem de bine. M-am oprit în fața lor, deși e frig, toate lozincile sunt adevărate și ar trebui să le respecte și să aplice statul român”.
Protestele, spun organizatorii, vor continua și în perioada următoare…
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
