BNS solicită explicații urgente privind programul SAFE: întrebări publice pentru ministrul Apărării, Radu Miruță

Daniela Arnăutu

Blocul Național Sindical (BNS) îi cere ministrului Apărării, Radu Miruță, să ofere clarificări publice legate de programul european SAFE, în contextul declarațiilor recente despre beneficiile economice și industriale ale acestuia.

Solicitarea vine după ce, potrivit unui comunicat transmis de BNS și citat de Mediafax, ministrul ar fi acceptat inițial participarea la o dezbatere televizată alături de liderul sindical, însă ulterior ar fi renunțat la dialog, optând pentru o apariție separată într-un alt studio TV.

Programul SAFE, în centrul controverselor

În intervenții publice recente, ministrul Apărării a prezentat programul SAFE ca pe o oportunitate majoră pentru România, invocând:

• achiziții realizate la costuri reduse;

• plăți eșalonate care ar începe peste 10 ani;

• dobânzi avantajoase;

• obligativitatea localizării unor proiecte în România.

Reprezentanții BNS contestă însă aceste afirmații și solicită explicații concrete privind impactul real al programului asupra economiei și industriei naționale de apărare.

Întrebări privind strategia României în cadrul SAFE

BNS cere Ministerului Apărării Naționale să clarifice dacă România dispune de:

• o strategie coerentă bazată pe resursele și avantajele competitive interne;

• obiective industriale clare și măsurabile în cadrul programului SAFE;

• estimări privind transferurile de tehnologie, numărul de locuri de muncă create și volumul exporturilor generate.

Sindicaliștii solicită exemple concrete de proiecte industriale, cu indicatori precum valoarea investițiilor, numărul de angajați și impactul anual în milioane de euro asupra economiei.

Costuri, dobânzi și impact bugetar

Un alt punct sensibil vizează sustenabilitatea financiară a programului. BNS atrage atenția asupra costurilor estimate la aproximativ 4 miliarde de euro în dobânzi în următorii 10 ani și cere:

• proiecții financiare detaliate privind cash-flow-ul programelor de înzestrare;

• evaluări ale valorii nete (venituri vs. cheltuieli);

• date clare despre beneficiile economice pe termen lung.

În acest context, sindicaliștii fac referire și la declarațiile președintelui Nicușor Dan privind potențialul de dezvoltare economică generat de SAFE.

Producția realizată în România: offset sau simplă asamblare?

BNS solicită clarificări și în ceea ce privește conceptul de „producție realizată în România” în cadrul programului SAFE. Sunt menționate mai multe programe de înzestrare:

• Piranha 5

• IVECO

• Otokar

• Hanwha

Sindicaliștii întreabă dacă aceste proiecte, promovate drept exemple de „localizare”, pot fi considerate veritabile operațiuni de offset sau reprezintă doar activități de asamblare cu beneficii limitate pentru industria autohtonă.

De asemenea, BNS solicită date concrete privind:

• valoarea adăugată generată în România;

• procentul din valoarea totală a contractelor care rămâne în economia națională;

• impactul real asupra dezvoltării pe termen lung a industriei de apărare.

Temeri privind negocierile și lipsa de transparență

În final, Blocul Național Sindical avertizează că absența unor răspunsuri clare ar putea confirma temerile legate de lipsa de pregătire în negocierile internaționale și de rolul limitat al factorilor decizionali români în configurarea programului SAFE.

Dezbaterea privind programul SAFE rămâne astfel deschisă, în condițiile în care impactul economic, industrial și bugetar al acestuia este un subiect de interes major pentru societatea românească.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI