Pe 20 martie 2026, la ora 16:46 (ora României), are loc echinocțiul de primăvară – momentul care marchează oficial începutul primăverii astronomice. Atunci, ziua și noaptea au durate aproape egale, iar lumina începe să domine treptat întunericul.
Ce este echinocțiul de primăvară (explicație simplă)
Echinocțiul de primăvară este fenomenul astronomic în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, aflându-se exact deasupra ecuatorului Pământului, potrivit digifm.ro. Termenul provine din latină: aequus (egal) și nox (noapte).
Pe scurt, ziua și noaptea au aproximativ 12 ore fiecare, soarele răsare exact la est și apune la vest și niciuna dintre emisfere nu este înclinată mai mult spre Soare.
Acest fenomen are loc de două ori pe an: în martie – echinocțiul de primăvară (emisfera nordică) și în septembrie – echinocțiul de toamnă.
Deși se spune că ziua este egală cu noaptea, în realitate nu sunt perfect egale din cauza refracției atmosferice, care prelungește lumina cu câteva minute.
Când începe primăvara astronomică în 2026
Primăvara astronomică începe exact la momentul echinocțiului și durează până la solstițiul de vară, pe 21 iunie 2026, ora 11:24.
Este diferită de primăvara meteorologică (1 martie – 31 mai) și de primăvara fenologică (bazată pe evoluția naturii).
În astronomie, începutul este definit precis: momentul în care Soarele are declinația 0°.
Data echinocțiului nu este fixă. Ea variază din cauza diferenței dintre anul calendaristic și anul tropical (365 zile, 5 ore, 48 minute și 46 secunde).
În ultimii ani, echinocțiul de primăvară a avut loc constant pe 20 martie, iar următoarea apariție pe 21 martie este estimată abia în 2102.
Câte ore de lumină avem după echinocțiu
În România (latitudine ~45° nord), ziua echinocțiului aduce aproximativ 12 ore de lumină. După această data, ziua crește zilnic cu câteva minute, temperaturile încep să urce, natura revine la viață și începe sezonul agricol.
Un moment important care urmează este trecerea la ora de vară, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile se dau înainte cu o oră.
Tradiții și semnificații ale echinocțiului de primăvară
Echinocțiul a fost un reper esențial pentru multe civilizații:
-Babilonienii își stabileau calendarul după acest moment
-Egiptenii îl legau de zeul Osiris și de ciclul vieții
-Mayașii au construit piramida de la Chichen Itza astfel încât, la echinocțiu, lumina creează iluzia unui șarpe pe trepte
-Nowruz, Anul Nou persan, este celebrat de peste 3.000 de ani în această perioadă
Tradiții românești de echinocțiul de primăvară
În cultura populară românească, echinocțiul marca începutul anului agrar:
-copiii loveau pământul pentru a alunga frigul
-tinerii mergeau cu ramuri înflorite din casă în casă
-se aprindeau focuri pe dealuri
-era considerat semn bun să mănânci pâine înainte de a ieși din casă
Se spunea și că nu este bine să te cerți în această zi, pentru a păstra echilibrul și armonia noului sezon.
Semnificația spirituală și simbolică a echinocțiului de primăvară
Echinocțiul de primăvară este asociat cu echilibrul dintre lumină și întuneric, renașterea naturii și noi începuturi.
Din perspectivă astrologică și simbolică, este un moment ideal pentru resetare, planuri noi și schimbări importante.
Echinocțiul de primăvară 2026 nu este doar un fenomen astronomic, ci și un simbol universal al reînnoirii. Marchează trecerea de la iarnă la lumină, atât în natură, cât și în viața noastră de zi cu zi.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
