Încasările la bugetul de stat au rămas aproape la același nivel ca în perioada similară din 2025, în ciuda valului de majorări de taxe și impozite, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, relatează Gândul.
Situația sugerează fie o colectare ineficientă, fie o reacție de rezistență din partea contribuabililor, unii români alegând să își amâne plățile.
Veniturile din taxe, creșteri minime în raport cu PIB
Deși guvernul a introdus multiple măsuri fiscale și a crescut taxele începând cu 2025, impactul asupra veniturilor bugetare este redus. Datele oficiale arată că veniturile fiscale au ajuns la 2,6% din PIB în primele două luni din 2026, comparativ cu 2,4% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Chiar dacă în termeni nominali sumele colectate sunt mai mari, creșterea PIB-ului și inflația diminuează relevanța acestor valori. În realitate, avansul este de doar 0,2% din PIB, ceea ce indică un efect limitat al politicilor fiscale.
Lista principalelor taxe majorate
În perioada 2025–2026, au fost adoptate numeroase creșteri de taxe și impozite, printre care:
- TVA standard a crescut de la 19% la 21%
- TVA redusă a fost majorată de la 9% la 11%
- Accize mai mari pentru carburanți, alcool și tutun
- Introducerea CASS de 10% pentru pensiile peste 3.000 lei
- Impozitare progresivă pentru câștigurile din jocuri de noroc
- Scumpirea rovinietei (de la 28 euro la 50 euro anual)
- Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
- Majorarea impozitelor locale cu 50–100%
- Taxă de 25 lei pentru coletele din afara UE sub 150 euro
Încasări stagnante, în ciuda presiunii fiscale
În mod surprinzător, multe categorii de venituri fiscale nu au înregistrat creșteri semnificative, iar unele chiar au scăzut. De exemplu, încasările din accize au coborât de la 0,4% din PIB în 2025 la 0,3% în 2026, în ciuda majorării acestora.
Această evoluție indică posibile efecte negative precum reducerea consumului sau creșterea evaziunii fiscale.
Costuri economice ridicate
În paralel cu stagnarea veniturilor bugetare, economia a resimțit puternic impactul măsurilor fiscale:
- România a intrat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB)
- Inflația s-a apropiat de 10% după primele majorări de taxe
- Șomajul este în creștere
- Consumul populației a scăzut
În plus, eliminarea plafonării prețurilor la energie și alimente, alături de scumpirea carburanților, amplifică presiunea asupra populației și mediului de afaceri.
Perspective: prețuri mai mari, venituri incerte
Deși creșterile de prețuri par inevitabile în perioada următoare, nu există garanții că acestea vor genera și venituri mai mari la buget. Datele actuale indică o eficiență scăzută a politicilor fiscale, în ciuda poverii crescute asupra contribuabililor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
