Criza petrolului și scumpirea accelerată a energiei riscă să împingă România într-o degradare severă a nivelului de trai în 2026, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care vorbește despre o posibilă „retrogradare socială” comparabilă cu anii 1996–2000.
„Există ani în care economia încetinește. Există ani în care economia accelerează. Și apoi există ani ca 2026 – în care economia nu mai poate fi descrisă prin ritmuri, ci prin presiune”, arată acesta, subliniind că presiunea se resimte „pe fiecare litru de combustibil”, „pe fiecare kilowatt” și „pe fiecare masă”.
Potrivit estimărilor AEI, creșterea simultană a prețurilor la motorină (până la 10,5 lei/l), gaze (+60%) și energie electrică (+12%) va genera un val generalizat de scumpiri în economie. „Motorina la 10,5 lei/l nu este doar un preț. Este un mesaj: tot ce se mișcă devine mai scump”, explică Chisăliță.
Impactul se va resimți direct în costul vieții. Produse de bază precum pâinea, laptele și carnea ar putea înregistra creșteri semnificative, iar „nu mai discutăm despre inflație. Discutăm despre renunțare”. În acest context, România nu se confruntă doar cu o criză a alimentelor, ci cu „o criză a accesibilității românilor la acestea”.
În paralel, costurile locuințelor continuă să crească, transformând achiziția unei case dintr-un obiectiv într-un privilegiu. „Pentru o generație întreagă, ideea de «a avea casa ta» devine nu un plan, ci o probabilitate tot mai mică”, avertizează sursa citată.
Presiunile se extind și asupra serviciilor publice. Transportul, apa, spitalele și educația devin tot mai costisitoare, iar statul este pus în fața unei alegeri dificile: „costurile cresc, veniturile nu țin pasul și diferența trebuie acoperită”. Soluțiile posibile – taxe mai mari sau servicii mai slabe – duc la aceeași concluzie: creșterea costului vieții nu mai poate fi amortizată.
În acest context, economia reală intră într-o zonă defensivă. „Firmele nu mai gândesc în termeni de expansiune. Gândesc în termeni de supraviețuire și optimizare”, se arată în analiză.
Chisăliță atrage atenția că stabilitatea actuală este doar aparentă: „Supermarketul încă e deschis. Produsele încă sunt pe raft. Orașele încă funcționează. Dar dedesubt, mecanismul se tensionează”.
Astfel, întrebarea fundamentală pentru români se schimbă: „Până acum, întrebarea era: «Cât costă?» În 2026, întrebarea devine: «La ce renunț?»”.
Estimările indică o creștere semnificativă a sărăciei. Rata sărăciei relative ar putea ajunge la 23–25%, iar indicatorul AROPE la 32–35%, ceea ce înseamnă că aproape doi din cinci români ar putea fi afectați de vulnerabilitate socială.
„Nu vorbim despre o încetinire economică. Vorbim despre începutul unei degradări reale a nivelului de trai”, subliniază Chisăliță. El avertizează că impactul va lovi cel mai puternic clasa de mijloc inferioară: „o creștere de 1.200–4.000 lei pe lună/familie nu este «gestionabilă». Este imposibilă fără sacrificii reale”.
În concluzie, expertul avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, România riscă să intre într-o etapă în care „sărăcia se extinde rapid și devine structură”. „La sfârșitul anului 2026 […] este posibil să nu mai vorbim despre «românii vulnerabili». Vorbim despre o societate în care o treime nu mai pot ține pasul cu costul vieții”, afirmă acesta.
„Energia nu mai este o problemă de factură. Este motorul sărăciei”, conchide Dumitru Chisăliță.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
