De șapte ani în România, sârbul Darko Pandurović a devenit o figură emblematică pentru baschetul juvenil de la noi. După un parcurs care a început la Alpha Basketball Sibiu, a continuat cu o experiență în Liga 1 la Vâlcea, acesta s-a întors „acasă” la Sibiu. De doi ani, Darko coordonează loturile de performanță U14 și U15 ale CSU Andu Sibiu, aducând cu el rigoarea școlii sârbești și o pasiune contagioasă. Rezultatele acestui sezon, proaspăt încheiat, vorbesc de la sine despre eficiența sistemului său: locul 5 național cu generația U15 (o urcare spectaculoasă de pe locul 13 ocupat anul trecut) și un onorabil loc 8 cu generația U14.
Interviul video în curând pe canalul de YouTube Sibiu 100 oficial
Am stat de vorbă cu Coach Darko (apelativul folosit de juniorii de la CSU) despre mentalitatea de învingător, provocările antrenoratului modern și drumul de la talent la performanță.
Drumul spre performanță: „Jocul este viu”
R. Suntem la câteva zile după un turneu final intens. Care a fost punctul de cotitură în mentalitatea echipei, momentul în care ați înțeles că băieții sunt gata să se bată cu cele mai bune programe din țară?
Coach Darko: Succesul nostru de anul acesta este rezultatul unui sistem complex de pregătire, un proces continuu în care am integrat aspectele tehnice și tactice cu o componentă esențială în sportul modern: mentalitatea. Deși am făcut parte dintr-o grupă extrem de dificilă, alături de campioana en-titre, Cluj, și echipa Slam, am reușit o calificare neașteptată la turneul final datorită rezilienței psihologice a acestui grup pe care îl coordonez de doi ani. Într-un joc intens, unde cele mai bune tactici pot eșua dacă nu există adaptabilitate, pregătirea mentală a fost factorul crucial care ne-a permis să depășim adversari superiori ca talie și să ne impunem în momentele cheie împotriva celor de la Steaua Sharks. Sunt extrem de mulțumit de evoluția individuală a băieților și de unitatea de care au dat dovadă; am venit la acest turneu cu obiectivul clar de a realiza ceva măreț, demonstrând că un grup unit și pregătit psihopedagogic poate transforma o provocare imensă într-o performanță remarcabilă.
Diferența dintre școala sârbă de baschet și cea română
Baschetul este ridicat la rang de religie
R: Ați venit dintr-o cultură unde baschetul este aproape o religie. După șapte ani aici, care este cea mai mare diferență pe care o vedeți la sportivii români?
Coach Darko: Diferența dintre baschetul sârbesc și cel românesc nu ține de talentul nativ al copiilor, ci de profunzimea unui sistem în care baschetul este ridicat la rang de religie. În Serbia, moștenirea marii Iugoslavii a lăsat în urmă o structură de elită, unde copiii cresc visând la medalii olimpice, susținuți de cluburi de juniori ce funcționează ca niște academii profesioniste, cu staff-uri complete de antrenori și fizioterapeuți. Deși până la 14-15 ani pasiunea și dedicarea micilor sportivi sunt similare în ambele țări, după această vârstă intervine rigoarea sistemului și mentalitatea specifică. Totuși, după șapte ani petrecuți aici, observ cu entuziasm un progres real în România: avem generații remarcabile, precum cele din 2007 și 2008, și o popularitate în creștere a acestui sport, vizibilă mai ales la Sibiu, unde sute de copii vin spre terenul de baschet. Viitorul depinde acum de modul în care vom reuși să transformăm acest talent brut în performanță după vârsta de 17 ani, dar premisele sunt mai promițătoare ca niciodată.
R: Cum te adaptezi ca stil de antrenorat pentru a obține cele mai bune rezultate de la băieți care poate nu au crescut cu același nivel de presiune sportivă?
Când nu e în sala de sport, cu fișele de antrenament și clipoard-ul pentru scheme, îi place să se plimbe prin Sibiu. La întrebarea ce vă place cel mai mult la Sibiu, răspunsul a fost simplu și hotărât: OAMENII
Sunt fericit când văd progresul acestor băieți
Coach Darko: Când am venit aici acum 7 ani, nu m-am gândit prea mult la asta. Am început să antrenez ca în Serbia. Pentru mine a fost ușor cu generația 2007. Au înțeles imediat totul pentru că erau mici. Am lucrat cu ei 4 ani și au devenit campionii României la categoriile U13 și U14. Au acceptat stilul meu și cultura mea de antrenorat. Din acea generație, acum avem trei băieți la echipa națională: Paul Itu, Gaba Radu și Raul Hurdubelea. Rezultatele sunt frumoase, dar pentru mine scopul principal este să creăm jucători pentru viitorul echipei de seniori. Sunt fericit când văd progresul acestor băieți.
Reguli de aur: „Nu pot accepta lipsa de efort”
R: Care este regula ta „nenegociabilă”?
Coach Darko: Dedicarea. Sunt în al 22-lea an de antrenorat și vin la sală cu același entuziasm. Dacă văd un copil care nu dă 100%, prefer să îl pun pe bancă 10 minute să se gândească. Talentul este un dar, dar caracterul se construiește. Nu poți obține performanță doar prin antrenamentele standard, fără muncă suplimentară.
„Mulți copii vor rezultate fără a trece prin proces. Trebuie să înveți tinerii baschetbaliști să iubească munca de la antrenamente.”
Strategii și gestionarea jucătorilor în timpul meciurilor
R: Cum reactivați un jucător care are un blocaj mental în timpul meciului?
Coach Darko: Fiecare situație e diferită. Uneori trebuie să fii pedagog, alteori să le provoci orgoliul. Îmi amintesc de un jucător din Serbia care era în conflict cu toată lumea; l-am scos pe bancă și i-am spus, ironic, că antrenorul e de vină că nu-l înțelege. A revenit pe teren și a demonstrat că e bun. Trebuie să găsești calea spre mintea lor.
R: Cum și când se stbilesc obiectivele pentru fiecare jucător în parte?
Decizia despre cine începe meciul și câte minute joacă se bazează pe performanța de moment
Coach Darko: Nu arăt obiectivele tuturor jucătorilor de la început. Totul se vede în modul în care se antrenează și cum joacă. Niciun antrenor nu va lăsa pe bancă un jucător care este foarte bun. Analizez în fiecare zi ce putem îmbunătăți. Obiectivele sunt specifice pentru fiecare, nu sunt la fel pentru toți. Decizia despre cine începe meciul și câte minute joacă se bazează pe performanța de moment. Chiar și în NBA, cei mai buni jucători trebuie să demonstreze constant. Nu poți spune niciodată dinainte cine va fi cel mai bun într-o zi anume. Jucătorul este o ființă vie, starea lui se schimbă.
R: În România, la U14 se joacă sistemul 5+1. E suficient?
Coach Darko: Pentru această vârstă, da. Permite multor copii să joace, să se simtă parte dintr-o echipă. Sportul la acest nivel trebuie să fie, în primul rând, o activitate socială care să îi facă fericiți.
Stil de viață: De la Nikola Jokić la disciplina de acasă
R: Nutriție sau recuperare? Ce este mai important pentru un tânăr sportiv?
Coach Darko: Sunt inseparabile. Îl avem pe Nikola Jokić ca exemplu: la 15 ani consuma sucuri acidulate și mânca nesănătos. Când a vrut să treacă la profesioniști, a schimbat totul. Recuperarea este obligatorie – somnul între orele 22:00 și 03:00 este cel mai valoros. Fără fructe, legume și odihnă, nu poți susține intensitatea baschetului modern.
R: Ce rol joacă părinții în ecuația baschet – copii – antrenor ?
Coach Darko: Toți părinții vor ca fiii sau ficele lor să fie vedete. Dar cel mai important e ca acești copii să fie fericiți. Există o presiune imensă din cauza rețelelor sociale, însă baschetul trebuie să rămână o bucurie, nu o povară.
Dacă mă întrebați de repere, pentru mine cel mai bun jucător din lume este Nikola Jokić, iar al doilea cel mai bun… tot Nikola Jokić (râde). Deși sunt subiectiv, influența lui asupra jocului este de neegalat și reprezintă modelul suprem de inteligență în baschet. Aplicând această filozofie, obiectivul nostru principal rămâne pregătirea tinerilor pentru echipa de seniori; avem deja trei băieți la echipa națională, ceea ce demonstrează că Sibiul are toate ingredientele necesare pentru a conta cu adevărat în baschetul mare.
După o oră bună de interviu, am plecat din sala de sport cu un entuziasm debordant și cu acea convingere profundă că antrenorii cu viziune fac mai mult decât să predea baschet: ei modelează caractere și cresc viitori oameni de valoare, mult dincolo de liniile terenului. Această incursiune în filozofia lui Coach Darko este însă doar începutul. Rămâneți aproape, deoarece în episoadele următoare vom aprofunda secretele din spatele succesului generațiilor 2007-2008 și vom descoperi cum se transformă Sibiul într-o veritabilă fabrică de talente pentru baschetul mare. Povestea continuă!
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
